Întâlniri oficiale în calitate de ministru al Justiției

Câteva dintre cele mai importante întrevederi

9 aprilie 2008 – La Berlin, în urma invitaţiei omologului german, doamna Brigitte Zypries, împreună cu Susanne Kastner, vicepreședintele Bundestag și Günter Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag

Foto: Alături de Susanne Kastner și Günter Krichbaum

Temele discuțiilor au vizat agenda Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg din 18 aprilie 2008: combaterea terorismului, proiectul european e-justice, armonizarea obligaţiilor de întreţinere a membrilor de familie şi reglementarea executării hotărârilor judecătoreşti pronunţate în contumacie.
Un alt subiect abordat a fost stadiul şi proiecţia reformei sistemului judiciar din România. În calitate de ministru al Justiției am prezentat ultimele evoluţii din perspectiva raportului transmis Comisiei Europene la 31 martie 2008: strategia de resurse umane a sistemului judiciar, unificarea practicii, noile coduri de procedura, finalizarea cadrului legislativ privind Agenţia Natională de Integritate, statistica referitoare la combaterea corupţiei şi concluziile campaniilor publice în vederea conştientizării şi eradicării fenomenului de corupţie.

Programul vizitei a mai cuprins, pe lângă consultările cu ministrul federal al Justiţiei, o întâlnire cu vicepreşedintele Parlamentului Federal (Bundestag), doamna Susanne Kastner, şi o întâlnire cu preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, domnul Günter Krichbaum, parlamentar CDU și colaborator apropiat al cancelarului Angela Merkel. Şi în cadrul acestor întâlniri am acordat o atenţie deosebită reformei justiţiei şi combaterii corupţiei, inclusiv rolului fundamental al Parlamentului României în acest proces.


12 aprilie 2008 – Consultări la Bruxelles cu Catherine Day, secretarul general al Comisiei Europene

Prima întâlnire pe care am avut-o cu Comisia Europeană. Tema discuţiilor s-a concentrat asupra ultimelor evoluţii de pe agenda reformei sistemului judiciar. Am prezentat un sumar al progreselor înregistrate pe fiecare dintre condiţionalităţile Mecanismului de Cooperare şi Verificare: soluţii pentru politica de resurse umane din sistemul judiciar, finalizarea cadrului legal pentru funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, stabilitatea cadrului legal şi instituţional pentru combaterea corupţiei.

În ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate, Catherine Day a apreciat finalizarea cadrului legislativ, arătându-se interesată de evoluţia ulterioară a agenţiei în ceea ce priveşte activitatea efectivă de control a acesteia. De asemenea, interlocutoarea mea a atras atenţia asupra necesităţii unei lupte mai eficiente împotriva corupţiei la nivel înalt, apreciind că o strategie pe termen lung pentru reforma sistemului judiciar şi pentru lupta împotriva corupţiei ar constitui garanţia unui demers angajat din partea autorităţilor române.


17-18 aprilie – Reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene

Întâlnire cu miniştrii justiţiei din statele membre ale Uniunii Europene la reuniunea Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI)

Ca reprezentant al României, am susţinut pachetul negociat în cursul preşedinţiei slovene a Consiliului JAI, prin care se completează legislaţia comunitară în domeniul combaterii terorismului prin incriminarea a trei noi infracţiuni – provocarea publică pentru comiterea infracţiunilor de terorism, recrutarea pentru terorism şi antrenarea pentru terorism. De altfel, legislaţia românească incrimina deja aceste fapte din momentul ratificării de către România a unei convenţii a Consiliului Europei în aceeaşi materie.

O altă temă de discuţii a vizat cooperarea judiciară dintre statele UE în materie penală, context în care s-a dezbătut propunerea de reglementare a regulilor aplicabile judecăţii în lipsă, în contextul recunoaşterii reciproce a hotărârilor în materie penală. Am decis continuarea negocierilor pe marginea dosarului, în scopul finalizării acestuia în cursul preşedinţiei slovene.

19 mai 2008 – Întâlnire de lucru cu domnul Mark R. Filip, procuror general adjunct al Departamentului Justiţiei al Statelor Unite ale Americii.

Am discutat aspecte legate de cooperarea judiciară, lărgirea cadrului juridic bilateral prin promulgarea de către Preşedintele României a Legii pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre Romania şi Statele Unite ale Americii, semnat la București, la 10 septembrie 2007 şi a Legii pentru ratificarea Protocolului semnat la București, la 10 septembrie 2007, la Tratatul dintre Romania și SUA privind asistenţa judiciară internaţională în materie penală, semnat la Washington la 26 mai 1999. Am abordat, de asemenea, importante chestiuni de ordin strategic al acestei colaborări, iar, separat, comisiile de experţi au discutat aspectele operaţionale ale cooperării judiciare bilaterale.


03-06 iunie 2008 – Vizită de lucru în Marea Britanie şi participarea la Reuniunea Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene

Întâlnire cu omologul britanic, domnul Jack Straw, Lord Cancelar şi Secretar de Stat pentru Justiţie.

Am prezentat evoluţiile şi progresele înregistrate în reforma sistemului judiciar şi în domeniul luptei împotriva corupţiei.

Am expus, de asemenea, priorităţile ministerului Justiţiei pentru perioada următoare şi am adus în discuţie domenii de interes pentru continuarea asistenţei bilaterale oferite de Marea Britanie României în sectorul judiciar.

Vizita a continuat cu întâlniri cu Baroneasa Ashton of Upholland, viitor Comisar european pentru Comerț și Înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, lider al Camerei Lorzilor şi Lord Preşedinte al Consiliului Privat, cu membrii din conducerea Grupului Parlamentar de Prietenie România-Marea Britanie, cu Anthony Steen, membru al Partidului Conservator şi preşedinte al Grupului Parlamentar Mixt Privind Traficul de femei,  politici de Securitate şi Copii, Nick Herbert, responsabil pentru probleme de justiţie din partea Partidului Conservator şi Damian Green, responsabil pentru imigraţie din partea Partidului Conservator.


5-6 iunie 2009, Luxemburg – Reuniunea Consiliului Justiţie Afaceri Interne (JAI)

Reuniunea miniştrilor de justiţie a oferit prilejul adoptării formale a Regulamentului privind Legea aplicabilă obligaţiilor contractuale. Noul act normativ prevede reguli comune pentru determinarea normelor juridice aplicabile unora asemenea obligaţii, pe întreg teritoriul UE, oferind un plus de certitudine juridica si predictibilitate in materie.

În plus, s-a realizat acordul politic asupra Deciziei Cadru privind executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate in lipsa si asupra Directivei privind protecţia mediului prin masuri de drept penal. România a participat activ la negocierea celor doua instrumente, iar ei mi-am exprimat susţinerea pentru textele supuse adoptării.
Miniştrii au aprobat cu acest prilej si liniile directoare ce definesc conţinutul unui viitor regulament comunitar privind obligaţiile de întreţinere.

Am avut o reuniune bilaterală cu vice-preşedintele Comisiei Europene (CE) domnul Jacques Barrot. Cu acest prilej, am făcut o prezentare a principalelor evoluţii înregistrate in domeniile monitorizate de CE in cadrul mecanismului de cooperare si verificare (MCV).
In marja Consiliului JAI, am avut si o întrevedere bilaterala cu omologul francez, doamna Rachida Dati. Franţa urma să deţină preşedinţia Consiliului în a doua jumătate a anului 2008. Discuţiile s-au concentrat pe asistența pe care Franţa o va oferi României pentru elaborarea unui nou proiect de lege in domeniul răspunderii ministeriale.


9 septembrie 2008, București – Întrevedere cu Frans Timmermans, ministrul pentru Afaceri Europene al Regatului Olandei

Discuţiile au avut ca punct central progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV).

Alături de Frans Timmermans

 

Discuţiile au avut ca punct central progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Am prezentat delegaţiei olandeze detalii despre progresele înregistrate în procesul de reformă a sistemului judiciar şi în lupta împotriva corupţiei: redactarea celor patru Coduri (Codul Civil, Codul de Procedură Civilă, Codul Penal, Codul de Procedură Penală); evoluţiile din domeniul resurselor umane; eliminarea interviului ca modalitate de admitere în magistratură; elaborarea cadrului legislativ ANI şi măsurile pentru operaţionalizarea Agenţiei, eforturile pentru susţinerea financiară a noii instituţii (majorarea bugetului); asigurarea derulării anchetelor cu imparţialitate; elaborarea unei legislaţii coerente care să asigure eficienţa activităţii de anchetă; asigurarea infrastructurii necesare pentru DNA; noua strategie vizând combaterea corupţiei în sectoarele vulnerabile; simplificarea unor proceduri administrative; limitarea la minim a contactului dintre funcţionarii publici şi cetăţeni; campaniile de conştientizare cu privire la lupta împotriva corupţiei.
Oficialul olandez a remarcat eforturile depuse de către echipa Ministerului Justiţiei pentru îndeplinirea cerinţelor MCV.


10-12 septembrie 2008 – Vizită oficială alături de președintele României în Coreea de Sud

Am semnat Înțelegerea privind Cooperarea între ministerele Justiției din cele două țări, în cadrul Parteneriatului Strategic parafat între România și Republica Coreea.


9-10 septembrie 2008, Roma – Summit interguvernamental româno-italian

Am semnat la Roma Declaraţia comună româno-italiană privind dezvoltarea cooperării juridice bilaterale prin care ambele țări se angajează să intensifice dialogurile la nivel de miniştri şi la nivel de experţi. Am susţinut menţinerea acordului bilateral de cooperare juridică, poziţie acceptată în finalul unor negocieri dificile şi de partea italiană, reprezentată de ministrul Justiției Angelino Alfano și de secretarul de stat prof. dr. Antonio Laudati, care avansaseră iniţial propunerea încheierii unui alt acord. Miza noului acord o reprezenta pentru partea italiană transferul automat al deținuților din penitenciarele italiene, fără acordul prealabil al acestora, propunere la care m-am opus pentru că ar fi restrâns sever drepturile cetățenilor noștri condamnați penal în Italia. De asemenea, am solicitat părţii italiene o mai bună aplicare a procedurilor mandatului european de arestare, potrivit reglementărilor comunitare și adoptarea unui Ghid de bune practici în domeniul cooperării juridice bilaterale, propunere acceptată.


29 octombrie, București – Întâlnire bilaterală cu ministrul suedez pentru Afaceri Europene, doamna Anna Cecilia Malmström (viitor comisar european pentru Afaceri Interne și comisar european pentru Comerț)

Cătălin Predoiu și Anna Cecilia Malmström

Punctul central al dezbaterilor l-a constituit stadiul reformei în justiţia românească şi al luptei împotriva corupţiei, în contextul monitorizării realizate de Comisia Europeană prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
Am subliniat determinarea de a continua ritmul susţinut al reformelor, chiar şi în partea de final a primului meu mandat de ministru (19 febr. 2008-dec. 2008). Am prezentat succint principalele evoluţii din cadrul MCV.

Astfel, în cadrul primei condiţionalităţi, care vizează sistemul judiciar, am prezentat progresele în finalizarea proiectelor noilor coduri: încheierea lucrărilor la proiectul codului de procedură civilă şi la amendamentele la codul civil, stadiul avansat al lucrărilor la codurile penal şi la cel de procedură penală.

Cu privire la Agenţia Naţională de Integritate, am arătat progresele de ordin legislativ, dar şi cele ce privesc operaţionalizarea Agenţiei, precum şi primele rezultate concrete ale acesteia în activitatea operativă.

Au fost amintite Strategia anticorupţie privind sectoarele vulnerabile, adoptată în iunie 2008, precum şi campaniile de conştientizare în materia luptei împotriva corupţiei derulate atât de către Ministerul Justiţiei, cât şi de către Ministerul de Interne și Reforme Administrative (MIRA). Ulterior am aprobat o nouă strategie, mult mai complexă, care se concentra pe 1. Prevenirea corupției și 2. Recuperarea prejudiciului provenit din infracțiuni, adoptată de Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu în 2012, avizată de Guvernul Ponta în 2012 (din care nu mai făceam parte), tot în 2012 și, în final, de Parlamentul României. Strategia a fost elaborată de o echipă complexă de specialiști, inclusiv Drago Kos, expert de nivel mondial în domeniul anticorupției, ex-Președinte GRECO. La acel moment, a fost considerată de omologii europeni și numeroși experți, drept cea mai complexa și completă  strategie de profil din Europa. Dealtfel, ea a stat și la baza strategiei în vigoare, demonstrându-și perenitatea și viabilitatea chiar și după ani de zile, într-un domeniu esențial pentru aplicarea legii.


15-20 ianuarie 2009, Praga – Reuninunea informală a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE

Agenda reuniunii a cuprins recunoaşterea reciprocă în materie penală și viitorul cooperării judiciare în domeniul dreptului civil și al familiei. Delegaţia română a susţinut, alături de alte state membre, necesitatea aplicării pe mai departe a principiului recunoaşterii reciproce la nivelul UE, dar şi nevoia îmbunătăţirii aplicării practice acestuia.

Delegaţia olandeză a propus lansarea unui exerciţiu de evaluare a modului de funcţionare si aplicare a instrumentelor de cooperare judiciară penală în sistemele de drept ale Statelor Membre. Și România a considerat utilă o astfel de evaluare și o va susţine in măsura in care va fi asumata la nivel comunitar.

Legat de chestiunea cooperării judiciare în materie civilă și a dreptului familiei, am exprimat o poziţie generală de susţinere a tuturor propunerilor care vizează simplificarea regulilor de drept pentru diferite domenii legate de dreptul familiei şi al succesiunilor.


16-19 ianuarie 2009 – Reuniuni bilaterale cu oficiali ai Comisiei Europene

În marja Consiliului JAI informal de la Praga, din data de 16 ianuarie 2008,  am avut o întâlnire bilaterală cu vicepreşedintele Comisiei Europene, domnul  Jacques Barrot, tema dialogului fiind axată pe evoluţiile înregistrate în cadrul  Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Am discutat despre ultimele evoluţii si posibile alternative pentru adoptarea noilor Coduri, necesitatea deblocării dosarelor aflate în Parlament, în vederea finalizării acestora în instanţe, precum și despre necesitatea unei implicări active a CSM în sensul reformării sistemului judiciar, mai ales în ce priveşte chestiunea resurselor umane. Vicepreşedintele Jacques Barrot a accentuat nevoia unor măsuri concrete şi ferme în    perioada următoare, mai ales în sensul adoptării Codurilor într-un interval de timp rezonabil, al angajării mai ferme a CSM în procesul de reformă şi al susţinerii, de către întreg spectrul politic, al luptei împotriva corupţiei in special prin continuarea cu eficienţă a dosarelor aflate în instanţe şi finalizarea acestora prin decizii ale judecătorilor.


Întâlnire bilaterală cu Secretarul  General al Comisiei, doamna Catherine Day, subiectul central al discuţiei fiind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

Am prezentat agenda pentru perioada următoare, contextul politic actual, urmare a alegerilor din 30 noiembrie 2008. Am solicitat, de asemenea, opinia CE cu privire la evoluţiile posibile în materia MCV în următoarele luni.

Secretarul General al CE a asigurat delegaţia României că obiectivul Comisiei este acelaşi cu al României, şi anume îndeplinirea cu succes a condiționalităților cuprinse în cadrul MCV.

Doamna Catherine Day a reafirmat determinarea CE de a sprijini instituţiile din ţara noastră în atingerea acestui scop, subliniind că, pentru a putea iniţia ridicarea MCV, progresele României vor trebui să fie credibile şi lipsite de echivoc. S-a reiterat necesitatea ca toate instituţiile implicate în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei să îşi asume o agendă comună şi să convingă partenerii comunitari de caracterul ireversibil al reformelor.

Ca elemente principale de atenţie pentru CE în perioada următoare au fost amintite:

Finalizarea Codurilor într-un orizont de timp rezonabil;

Rezolvarea chestiunii resurselor umane în sistemul judiciar şi o mai serioasă implicare a CSM în procesul de reformă;

Continuarea politicilor și măsurilor împotriva corupţiei, eliminarea barierelor politice în calea Justiției.

Consolidarea activităţii ANI.


01-03 iunie 2009  – Reuniune cu Catherine Day, secretar general al Comisiei Europene la Bruxelles

Întâlnire bilaterală cu dna Catherine Day, secretar general al Comisiei Europene, pentru a discuta progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

“A fost o întâlnire extrem de pozitivă. Am discutat despre succesele privind avansul înregistrat în procesul de adoptare a codurilor, informatizarea sistemului judiciar şi pregătirea magistraţilor. În acelaşi timp, am subliniat necesitatea ajungerii la un acord între legislativ, executiv şi puterea judecătorească pentru rezolvarea dificultăţilor de ordin financiar pentru: buna funcţionare a instanţelor, clarificarea statutului salarial al magistraţilor şi al personalului auxiliar, precum şi pentru plata drepturilor obţinute prin hotărâri judecătoreşti” (fragment din declarația susținută la finalul reuniunii).

Discuţiile au vizat şi problema resurselor umane, în condiţiile în care în prezent există aproximativ 1.000 de posturi vacante în sistemul judiciar, aspect care poate fi rezolvat în timp prin noi recrutări în sistem pe posturi care să fie finanţate de Ministerul Finanţelor Publice.

Oficialii CE au notat eforturile de combatere a corupţiei la nivel înalt şi la nivel local, dar este important ca aceste acţiuni să continue prin avizarea dosarelor aflate încă în Parlament şi soluţionarea de către instanţe a dosarelor de mare corupţie aflate pe rol. Ministrul Justiţiei a precizat că,

În ceea ce priveşte data publicării raportului, Comisia Europeană nu a luat încă o decizie în acest sens.

“Oricum, este limpede ce avem de făcut. Trebuie să ne obişnuim să lucrăm bine şi repede şi fără presiunea unui termen din afară” (fragment din declarația susținută la finalul reuniunii).

Cu privire la conţinutul raportului, am afirmat că ne aşteptăm la „un mix de aprecieri pozitive cu privire la progresele înregistrate şi negative acolo unde nu am reuşit să ne atingem obiectivele. Suntem în grafic cu privire la obiectivele care ţin strict de acţiunea ministerului, dar sunt şi obiective unde depindem de cooperarea interinstituţională.” (Aveam în vedere în special cooperarea cu CSM și Parlamentul României.)

Am subliniat că sistemul judiciar din România are unele probleme structurale şi se confruntă cu dificultăţi, aşa cum, de altfel, se confruntă şi alte sisteme judiciare din Europa, opinând că, pe de altă parte, magistraţii români au fost apreciaţi pentru aplicarea mandatului european de arestare, partea cea mai importantă a acquis-ului comunitar în materie penală. De pe această bază şi în perspectiva unor progrese ce stau în puterea României, aplicarea unor sancţiuni ar fi nejustificată.

În cursul aceleiași zile am avut şi o convorbire telefonică cu Jacques Barrot, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar pentru Justiţie şi Afaceri Interne, aflat în Franţa, tot pe tema evoluţiilor înregistrate în cadrul MCV.


9 iunie 2009 București – România şi Slovacia au semnat o declaraţie comună de cooperare în Justiţie

Cu Stefan Harabi, ministrul Justiției din Slovacia

Acest pas vine după ce magistraţii români au fost felicitaţi de Comisia Europeană pentru modul în care aplică mandatul european de arestare, cel mai important pilon al acquis-ului comunitar în domeniul colaborării paneuropene, a precizat Cătălin Predoiu.

“Este important să existe colaborare şi ajutor reciproc în multe direcţii, deoarece avem probleme similare”, a afirmat ministrul Justiţiei din Republica Slovacă, vicepremierul Stefan Harabin.

Printre aceste probleme se numără durata proceselor, numărul ridicat al cauzelor nesoluţionate, aspecte ce ţin de corpul judecătoresc, precum şi de salarizarea acestora. În ceea ce priveşte reforma în domeniul Justiţiei, vicepremierul slovac s-a declarat “împotriva criticilor depăşite împotriva României”.


22 iunie 2009, Bucuresti – Întâlnire bilaterală a miniştrilor Justiţiei din România şi Austria

Întâlnirea  cu doamna Claudia Bandion-Ortner a scos în evidență interesul comun în cazul unor dosare europene şi posibile proiecte bilaterale.

Cătălin Predoiu și Claudia Bandion-Ortner

Am făcut o prezentare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), prin abordarea fiecărei condiţionalităţi şi a măsurilor luate de autorităţile române pentru aducerea la îndeplinire a angajamentelor europene.

De asemenea, am amintit despre recentul raport de evaluare privind aplicarea de către România a mandatului european de arestare, pilon principal al acquis-ului comunitar în materie penală.

Astfel, omologul austriac a arătat că problema finanţării justiţiei reprezintă un element esenţial şi pe agenda ministerului de resort din Austria.


23 iulie 2009, București – Ministrul italian de interne,  Roberto Maroni,  în vizită oficială la Ministerul Justiției

În cadrul întâlnirii, oficialul italian a subliniat buna colaborare cu autorităţile române în eforturile de punere în aplicare a Acordului de transfer al cetăţenilor români condamnaţi de instanţele italiene, care-şi execută pedepsele în penitenciarele din Peninsulă.

De asemenea, ministrul italian a solicitat sprijinul autorităţilor române, în vederea iniţierii, la nivelul Consiliului Uniunii Europene, a unei acţiuni comune în ceea ce priveşte afirmarea poziţiilor în cadrul Programului Stockholm prin introducerea măsurilor necesare pentru încheierea de acorduri între Comunitatea Europeană şi statele terţe, în vederea combaterii migraţiei ilegale. Eu, în calitate de ministru al justiţiei am menţionat că apreciez şi susţin această iniţiativă, dar am atras atenţia asupra necesităţii unui echilibru între măsurile ce vor fi luate şi respectarea drepturilor omului.


20-23 ianuarie 2010, Madrid – Întâlnire bilaterală cu omologul spaniol, Francisco Caamaño Domínguez

Cu omologul spaniol, Francisco Caamaño Domínguez.

Bilaterala cu ministrul spaniol a fost prima dintr-un şir de acţiuni diplomatice planificate pe segmentul cooperării juridice paneuropene.

Intenția a fost de a ne asigura că sunt cunoscute evoluţiile din România în planul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, precum şi programele pe care le mai avem încă de implementat în cadrul acestui mecanism, astfel încât să contribuim la o poziţionare corectă a tuturor statelor membre faţă de România, în perspectiva Raportului de ţară.

Practic, am solicitat sprijinul Spaniei pentru 1. Obținerea unui raport pozitiv și 2. Coagularea unui grup mai mare de state în același sens.

Dialogul cu colegul spaniol a fost pragmatic şi cu rezultate concrete. Spania a avut o poziţionare corectă faţă de România în problematica MCV.

 


22-23 ianuarie, Toledo – Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne

Perspectivele dreptului familiei la nivel european, protecţia victimelor la nivelul Uniunii precum şi politica europeană comună în domeniul justiţiei după Tratatul de la Lisabona au fost temele centrale discutate la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne

“În cadrul lucrărilor JAI am susţinut reluarea negocierilor pentru modificarea Regulamentului Bruxelles I, în sensul eliminării exequaturului, cu garanţiile procesuale adecvate. De asemenea, am susţinut elaborarea unui instrument comunitar care să stabilească regulile în alegerea legii aplicabile în materia divorţului şi a separaţiei, în alte cuvinte modificarea Regulamentului Roma III. Propunerile noastre au vizat simplificarea procedurilor în cazul raporturilor transfrontaliere în materie de succesiuni şi dreptul familiei. De asemenea, am pledat pentru identificarea unor soluţii de protecţie şi dezdăunare a victimelor infracţiunilor transfrontaliere”.

În cadrul lucrărilor JAI, am avut discuţii bilaterale cu omologii din Italia, domnul Angelino Alfano, şi din Bulgaria, doamna Margarita Popova.

 

4 iunie 2010, Luxemburg – Consiliul Justiție și Afaceri Interne

Alături de miniştrii justiţiei din UE am ajuns la un acord asupra autorizării primului mecanism de ‘cooperare consolidată’ din istoria legislaţiei UE, solicitată de 12 state membre – este vorba despre propunerile privind divorţul sau separarea în cazul cuplurilor internaţionale.

Conform propunerii Comisiei Europene din 24 martie, cuplurile ar putea conveni asupra legislaţiei care li s-ar aplica în caz de divorţ, chiar dacă nu intenţionează să se separe efectiv.

 ”A fost o decizie istorică, care a instituit un mecanism de cooperare în plan european între mai multe state membre UE, printre care şi România. Noi am fost co-iniţiatori în privinţa acestui instrument şi mă bucur că am luat o opţiune corectă anul trecut când am decis să co-iniţiem acest instrument alături de preşedinţie. Soluţiile menţinute în cadrul acestui instrument sunt compatibile cu soluţiile pe care noi le-am adoptat în proiectele de coduri. (…) Cred că în felul acesta asigurăm o compatibilizare şi mai mare între reglementările noastre interne şi cele de drept comunitar’, am declarat la sfârșitul reuniunii.

8-9 iunie 2010, Berlin – Întâlniri bilaterale cu oficiali germani despre reforma Justiției din România

Întrevederi cu ministrul federal al Justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, cu preşedintele Comisiei de afaceri europene a Bundestag-ului, Gunther Krichbaum, precum și cu preşedintele sub-comisiei de drept european a Bundestag-ului, Patrick Sensburg, cu vice-preşedintele Grupului parlamentar de prietenie România-Germania, Erich Fritz, tot în cadrul deplasării la Berlin, m-a întâlnit cu vice-preşedintele Asociaţiei Judecătorilor din Germania, Lothar Jünemann. Cu această ocazie am securizat același obiectiv strategic, recunoașterea de către Germania a progreselor înregistrate și obținerea unui raport pozitiv de țară.

10 iunie 2010, Viena – Întâlniri bilaterale cu oficiali din Austria despre reforma Justiției din România

Întrevedere cu ministrul federal al Justiţiei, Claudia Bandion-Ortner, cu ministrul federal al Internelor, Maria Fekter, cu membrii ai Comisiei de Afaceri Juridice din cadrul Consiliului Naţional precum și cu ambasadori ai Statelor Membre UE acreditaţi la Viena.

Am prezentat stadiul reformelor angajate în sistemul juridic românesc şi evoluţiile recente în cadrul MCV, am descris mediul politic şi economic în care proiectele Ministerului Justiţiei au fost dezvoltate şi implementate.nAm discutat despre interesul părţii române de a sprijini parcursul european al Republicii Moldova, propunând omologului austriac ca cele două părţi să angajate, în comun, la nivel de experţi, proiecte în Republica Moldova.

În cadrul discuților am susținut că “România trebuie să îşi asume mai mult agenda internaţională. Problemele de construcţie judiciară internă nu trebuie să ne reţină de la cooperarea cu parteneri externi. Prin astfel de proiecte, ne reflectăm poziţiile proprii, dar avem şi o obligaţie de a dezvolta, împreună, proiectul european“.

În cadrul vizitei în Austria am avut întâlniri cu ministrul federal al Internelor, Maria Fekter, dar şi cu membrii Comisiei de Afaceri Juridice din cadrul Consiliului Naţional (camera inferioară a Parlamentului austriac) precum și cu ambasadorii Statelor Membre UE acreditaţi la Viena.

01-04 septembrie 2010, Viena – Conferinţa Academia Internaţională Anticorupţie (IACA)

Am semnat Acordul de înfiinţare a Academiei Internaționale Anticorupție ca organizaţie internaţională, România devenind astfel membru fondator.

IACA este o iniţiativă comună a UNODC (UN Office for Drugs and Crime), Austriei şi OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă), va funcţiona ca un centru de excelenţă în domeniul educaţiei, pregătirii profesionale, cercetării şi cooperării în domeniul anti-corupţiei şi va avea o contribuţie importantă la implementarea eficientă a UNCAC (Convenţia ONU împotriva Corupţiei).

La eveniment au participat Secretarul General al ONU, Ban Ki Moon, şi noul director executiv a UNODC (Biroul Naţiunilor Unite privind Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii), Yury Viktorovich Fedotov, 30 de înalţi demnitari, miniştri şi şefi ai agenţiilor anticorupţie la nivel naţional, precum şi peste 1000 de experţi din 90 de ţări din întreaga lume, reprezentând instituţii publice, mediul academic, mediul privat şi societatea civilă.

În alocuţiunea pe care am rostit-o, am salutat crearea IACA şi am exprimat intenţia României de a avea o implicare efectivă a experţilor români în dezvoltarea curiculei şi programelor de formare profesională ale Academiei. A fost anunţată disponibilitatea autorităţilor române de a identifica, împreună cu mediul privat din România, resurse financiare pentru susţinerea IACA, prima instituţie de acest gen la nivel internaţional.

În cadrul ceremoniei de semnare, Acordul de înfiinţare a fost semnat de 35 de state din întreaga lume.

Un alt obiectiv atins a fost obținerea pentru România a unei poziții în conducerea Academiei, în persoana procurorului-șef DNA de la acea dată, domnul Daniel Morar.


8 octombrie 2010, Luxemburg -Reuniunea Consiliului JAI

În cadrul dezbaterilor pe marginea propunerii de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul la Informare în cadrul procedurilor penale, am avut următoarea intervenţie:

România susţine această propunere de directivă care reflectă coordonatele Programului Stockholm pentru un spaţiu de securitate, justiţie şi libertate în Europa. Directiva consolidează dreptul la informare asupra dosarului a persoanei învinuite sau inculpate, ceea ce întăreşte dreptul la apărare, drept fundamental recunoscut de CEDO şi Carta Drepturilor Fundamentale adoptată odată cu Tratatul Lisabona. La nivel european trebuie să adoptăm reglementări care să ranforseze politicile anticorupţie, dar în acelaşi timp să prezerve drepturile şi garanţiile procesuale ale persoanelor învinuite sau inculpate. Echilibrul este cheia unei bune legiferări, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional.


15-16 noiembrie 2010, Bruxelles Comisia Europeană – întâlniri cu Secretarul General al Comisiei Europene, Catherine Day, vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, Comisar pentru Justiţie, Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie, şi cu Cecilia Malmström, Comisar pentru Afaceri Interne

Scopul întâlnirilor a fost acela de a prezenta şi de a avea un schimb de opinii pe tema politicilor publice ale Ministerului Justiţiei în domeniile de competenţă, în contextul misiunii de evaluare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare. În cadrul discuţiilor a fost remarcată pozitiv, adoptarea legilor ANI şi „Micii Reforme”. Am subliniat faptul că aceste legi sunt rezultatul cooperării dintre minister şi sistemul judiciar şi au beneficiat de un larg sprijin parlamentar, atât din partea coaliţiei de guvernare (PDL, UNPR, UDMR, Grupul Minorităților Naționale), cât şi din partea opoziţiei (PSD, PNL). Acest suport larg indică o maturizare a sistemului judiciar şi o prioritizare a agendei justiţiei de către Parlament.

Reprezentanţii Comisiei Europene au apreciat atât rezultatele, cât şi eforturile instituţionale ale Ministerului Justiţiei în construirea acestui consens la nivel intern. De asemenea, Ministrul Justiţiei a arătat că va promova în continuare o politică de construcţie instituţională în domeniul justiţiei, bazată pe dialog şi pe încredere privind mecanismele democratice, precum şi independenţa justiţiei.


07-12 octombrie 2010, Luxemburg – Consiliul JAI

Foto: Cu Tuija Brax, ministrul finlandez al Justiției

– Întrevederi bilaterale cu miniştrii Justiţiei din Suedia şi Finlanda, doamna Beatrice Ask, respectiv doamna Tuija Brax. Discuţii cu privire la progresele recente din domeniul reformei sistemului judiciar, în perspectiva îndeplinirii de către România a obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

La sfârșitul discuțiilor am declarat: “A fost un foarte bun prilej sa prezentam partenerilor din UE evoluţiile înregistrate în cadrul angajamentelor din cadrul Mecanismului de Verificare şi Cooperare, dar şi progresele făcute în ultima perioadă în domeniul modernizării cadrului legislativ prin adoptarea noilor Coduri şi prin elaborarea Strategiei pentru dezvoltarea Justiţiei şi a Legii Micii Reforme. Atât Suedia cât şi Finlanda urmăresc cu atenţie evoluţiile din România şi, mai ales, modul în care ne respectam obligaţiile asumate la data integrării în U.E. Obţinerea unui sprijin cât mai larg pentru promovarea legilor cu impact în domeniul justiţiei, dar şi asigurarea unei finanţări adecvate pentru sistem, sunt deziderate care depăşesc cadrul intern şi au legătură directă cu modul în care România va putea să demonstreze că face progrese reale în cadrul MCV”.


Reuniune bilaterală de lucru cu ministrul francez al Justiţiei (în cadrul JAI)

Foto: Cătălin Predoiu și Jean Marie Bockel

Convorbiri cu secretarul de stat francez, responsabil de justiție, Jean Marie Bockel pe următoarele dosare: o directivă privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, o directivă privind combaterea exploatării sexuale a copiilor, o directivă privind un ordin european de protecție.


22-24 octombrie 2010, Germania – Vizită oficială, întruniri bilaterale

Consultări cu omologul german, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger. De asemenea, întâlniri cu preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, şeful executiv al fracţiunii CDU din Bundestag, Peter Altmaier, coordonatorul CDU/CSU în Comisia pentru Afaceri Interne din Bundestag, Reinhard Grindel, preşedintele grupului de lucru aferent al CDU/CSU şi purtător de cuvânt pe afaceri interne al CDU/CSU, Hans Peter Uhl.

Temele abordate în cadrul discuţiilor au vizat Mecanismul de Cooperare şi Verificare, implementarea noilor Coduri substanţiale şi de procedură, cooperarea juridică bilaterală, dar şi cooperarea în cadrul JAI şi Schengen.


20 ianuarie 2011, București – Întâlnirea cu miniştrii Justiţiei Ivo Opstelten şi Imigraţiei Gerd Leers din Olanda

Foto: Întâlnirea cu miniştrii olandezi ai Justiţiei Ivo Opstelten şi al Imigraţiei Gerd Leers

Am susţinut că cele două programe, Schengen şi MCV, nu pot fi conexate în nici un fel de vedere. Am prezentat cu date certe progresele atât pe Schengen, cât şi pe MCV.
Interlocutorii ne-au transmis un mesaj foarte ferm de rezervă față de aderarea la Shengen, la care am răspuns la fel de ferm că o astfel de poziție nu se justifică în raport cu faptul că granițele României sunt securizate sub aspectul migrației, problemele de migrație fiind localizate de fapt la frontiera de sud a UE.


27 ianuarie 2011, Bruxelles – Reuniunea cu Secretarul General al Comisiei Europene, Catherine Day

Întrevedere cu Secretarul General al Comisiei Europene, Catherine Day, asistată de Secretarul General Adjunct, Michel Servoz, directorul general al DG Afaceri Interne, Stefano Manservisi şi directorul general al DG Justiţie, Françoise Le Bail.
În cadrul întrevederii am avut un schimb de păreri privind evoluţiile şi perspectivele în domenii cheie ale Justiţiei, în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Am prezentat succint evoluţiile de natură tehnică înregistrate la întrevederea anterioară, referindu-se cu precădere la agenda legislativă a Ministerului Justiţiei, la măsurile de implementare şi efectele legislaţiei nou adoptate. Am asigurat echipa europeană atât de continuarea reformelor, cât şi de punerea acestora în aplicare, subliniind importanţa implicării active a celorlalte instituţii cu atribuţii în buna funcţionare a Justiţiei.

„Avem nevoie ca următorul raport interimar să schimbe trendul reformelor într-unul pozitiv. Adoptatea Legii Micii Reforme şi a amendamentelor la Legea ANI au marcat schimbarea atitudinii spectrului politic faţă de elementele cheie ale reformei juridice şi combaterea corupţiei. În ceea ce ne priveşte, reafirm voinţa Ministerului Justiţiei de a continua politica de modernizare a sistemului judiciar, susţinerea şi practicarea valorilor UE în tot ceea ce facem. Pentru a ne îndeplini responsabilităţile asumate ca parte a concertului european, avem nevoie de un parteneriat suport cu CSM şi ICCJ, pentru că acolo sunt atribuţiile principale ale sistemului judiciar. Avem, de asemenea, nevoie de continuarea suportului politic pentru Justiţie. Sprijinindu-se reciproc, puterile statului îşi pot consolida atât statutul, cât şi încrederea. Desăvârşirea modernizării Justiţiei poate fi cheia acestui obiectiv!”, am declarat la finalul discuțiilor


8 februarie 2011, București – Întâlnirea cu managerul de ţară al Băncii Mondiale, François Rantrua

Întâlnirea a făcut parte dintr-un efort structurat de salvare a acordului de finanțare de către Banca Mondială a lucrărilor de construcție și modernizare a unor sedii de instanțe și parchete. Din cauza întârzierii derulării acordului în anii 2007-2008, Banca Mondială a pus la un moment dat problema închiderii proiectului și opririi finanțării. După nenumărate discuții și negocieri pe care le-am angajat, purtate inclusiv la Washington, am reușit să conving Banca Mondială să mențină acordul, astfel încât să nu pierdem finanțarea

Am discutat despre progresele înregistrate în derularea Proiectului “Reforma Sistemului Judiciar”.

„La momentul preluării mandatului, în 2008, fuseseră angajaţi doar 1,29% din banii alocaţi. În cei doi ani care se scurseseră de la data semnării acordului de împrumut se semnaseră 2 contracte de achiziţie de bunuri şi 12 contracte pentru achiziţia de servicii de consultanţă. Pot spune acum că, la 31 decembrie 2010 au fost încheiate 46 de contracte – 70% din totalul de contracte prevăzute în proiect. Dintre acestea, 12 sunt contracte de lucrări care au vizat îmbunătăţirea infrastructurii instanţelor – cinci au fost finalizate, iar alte cinci sunt programate pentru a fi finalizate în 2011. Suma angajată a crescut de aproape 28 de ori la peste 50 de milioane de Euro. Acordul de extindere a perioadei de împrumut până la 31 martie 2013 ne va permite să ne atingem obiectivele asumate. În acelaşi timp, pentru 2011 cele mai importante componente vor fi demararea lucrărilor la Palatul de justiţie din Iaşi, sediu nou, la Tribunalul Sibiu şi Palatul de Justiţie Oradea – reabilitare extindere şi amenajare – şi tribunalul Cluj – extindere. De asemenea, este foarte important pentru 2011 să începem implementarea unui soft de ultimă generaţie care permite managementul resurselor într-un sistem integrat MJ –CSM – Ministerul Public – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor. În mod firesc, nu vom putea avea rezultate deosebite decât printr-o bună colaborare cu CSM şi având în continuare întregul suport al Băncii Mondiale.” – Cătălin Predoiu.


11-12 aprilie 2011, Luxemburg – Consiliul Justiție și Afaceri Interne

Am discutat cu miniştrii Justiţiei din Statele Membre UE referitor la mai multe instrumente legislative comunitare, printre care proiectul de Directivă privind atacurile împotriva sistemelor informatice. România a contribuit activ la negocierea tehnică a instrumentului, și am subliniat necesitatea reglementării unei limite minime pentru maximul pedepselor din cadrul legilor penale naţionale incidente în materie. Această abordare ar reprezenta o dovadă a angajamentului comun al miniştrilor de a lupta în mod eficient cu fenomenul atacurilor împotriva sistemelor informatice, care ia amploare şi are dimensiuni transfrontaliere.

Dezbaterea pe problema minorităţii rome a fost un subiect principal pe ordinea de zi a miniştrilor Justiţiei din Statele Membre, a chestiunii accesului la Justiţie pentru comunităţile marginalizate, inclusiv a celei rome, precum şi a instrumentelor juridice şi instituţionale pe care Statele Membre le au la îndemână pentru îmbunătăţirea acestor aspecte.

Am prezentat Strategiile implementate de Guvernul român în domeniu – Strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor (2001-2010), Planurile de acţiune 2001-2004 şi 2006-2008, cu măsuri concrete în sectoare ca sănătate, educaţie, administraţie publică, protecţia copilului, Justiţie etc, precum şi instituţiile create pentru a gestiona efectiv problematica incluziunii sociale a romilor. De asemenea, am discutat și despre adoptarea de către Guvern, în martie 2011, a Liniilor directoare pentru incluziunea socială a romilor în perioada 2011-2020, precum şi a grupului de lucru constituit pentru implementarea acestora.

În ceea ce priveşte accesul la Justiţie a minorităţii rome, am trecut în revistă reglementările şi garanţiilor procesuale existente în legislaţia naţională: dreptul la traducere şi interpretariat, ajutorul public judiciar, asistenţa juridică din oficiu, medierea etc.

În marja Consiliului, am avut şi o întrevedere bilaterală cu Erik Ullenhag, ministru al integrării la Ministerul Muncii din Suedia, context în care am expus demersurile Guvernului român în materia integrării comunităţii rome.


11 aprilie 2011, Luxemburg – Întâlnire bilaterală cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Comisarul pentru Justiţie, Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie, Viviane Reding

În cadrul întâlnirii, discuțiile s-au concentrat pe subiectul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi eficientizarea procesului de elaborare legislativă la nivelul Consiliului JAI.

Am prezentat evoluţiile înregistrate de la precedentul raport al Comisiei Europene, din februarie 2011, precum şi agenda Ministerului din perioada imediat următoare. În acest context, am discutat şi despre viitoarea misiune de evaluare a experţilor Comisiei, care va avea loc în luna mai.

Comisarul european, Viviane Reding, a apreciat că implementarea Codurilor reprezintă un moment cheie, de referință, pentru întreg programul de reforme și consideră că succesul acestuia depinde acum de implicarea activă a sistemului judiciar. Comisarul a subliniat că formarea profesională cu privire la Coduri trebuie să cuprindă atât pe magistrați, cât și pe avocați și alți profesioniști ai dreptului.

Am mai menționat lansarea programului de pregătire profesională de către Uniunea Națională a Barourilor din România, programul comun de seminarii ICCJ-MJ-MP, precum și acțiunile CSM prin Institutul Național al Magistraturii.

A fost luată în discuție și eficiența instituțiilor din Justiție, care reprezintă unul dintre obiectivele evaluării independente privind sistemul judiciar, solicitată de Comisia Europeană prin rapoartele de țară.


9 mai 2011, București – Întâlnire cu experţii Comisiei Europene sosiţi la Bucureşti în cadrul misiunii de evaluare a angajamentelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare

Discuţiile s-au axat pe măsurile de competenţa Ministerului Justiţiei, în special cele legate de elaborarea şi adoptarea legilor de punere în aplicare a noilor Coduri, de pregătire a sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a acestora, de Strategia de dezvoltare a Justiţiei ca serviciu public, de activitatea de recuperare a creanţelor şi de măsurile avute în vedere pentru accelerarea judecării cauzelor de mare corupţie.

„Această misiune este foarte importantă, având în vedere că Raportul pe care Comisia îl va publica în luna iulie va trebui să puncteze progresele înregistrate în perioada iulie 2010 – iunie 2011. Ministerul Justiţiei este în grafic cu recomandările care-i incumbă din Raportul intermediar din februarie. Reformele în Justiţie implică mai mult timp pentru maturizare. Discutăm în prezent de măsuri de detaliu şi tehnică juridică, cum ar fi legile de aplicare a Codurilor sau conturarea unui management al resurselor umane adecvat realităţilor din teren, care reclamă din partea evaluatorilor o evaluare tehnică riguroasă. Pe de altă parte, performanţa sistemului judiciar ţine în primul rând de managementul acestuia şi pregătirea profesională individuală. Legea în sine nu ţine loc de interpretare, integritate, management sistemic sau micro-managementul fiecărei instanţe.” – Cătălin Predoiu.


12 mai 2011, București – Întâlnire cu delegaţia olandeză condusă de ministrul Afacerilor Europene şi ministrul pentru dezvoltarea cooperării, Ben Knapen

În privinţa MCV, oficialul olandez a remarcat faptul că progresele din ultimii doi ani sunt remarcabile şi apreciate la nivelul Guvernului olandez, pledând pentru continuarea lor în acelaşi ritm pentru modernizarea Justiţiei şi asigurarea respectării regulii de drept. Ministrul olandez a insistat pe necesitatea formării unei noi mentalităţi în rândurile magistraţilor, în spiritul reglementărilor şi reformelor adoptate în ultimii ani de Guvern şi Parlament. De asemenea, oficialul olandez s-a arătat interesat de combaterea corupţiei şi eficienţa Justiţiei în acest domeniu.

Am subliniat că evoluţiile din domeniul judiciar au fost iniţiate încă din anii 1990, cu inamovibiltatea magistraţilor, organizarea judecătorească, reapariţia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ca instituţie cheie în sistemul judiciar şi au continuat în anii 2000, în special cu reforma din 2004 şi transformarea CSM în principala instituţie responsabilă în sistemul judiciar.

În ceea ce priveşte combaterea corupţiei, am arătat că au existat mai multe faze, începând cu reorganizarea instituţiilor anticorupţie şi lansarea anchetelor, iar în prezent o serie de cauze de mare corupţie îşi aşteaptă dezlegarea pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), acţiunea de combatere a corupţiei este continuă şi nu cunoaşte zone sociale sau profesionale interzise.

Am subliniat cu argumente faptul că nu se poate accepta ideea conexării dosarelor Schengen şi MCV. De asemenea, a arătat că din punct de vedere tehnic România poate securiza frontierele, investiţiile substanţiale făcute în ultimii ani asigurând un standard tehnic de ultimă generaţie în această privinţă. România este la fel de preocupată de siguranţa frontierelor ca şi ceilalţi parteneri europeni, pentru că în această privinţă nu mai este vorba de Schengen sau MCV, ci de de România în Uniunea Europeană.

Oficialul olandez şi-a exprimat deschis mulţumirea pentru deschiderea dialogului şi substanţa informaţiilor de care a luat cunoştinţă, felicitând Ministerul pentru progresul realizat în planul reformelor legislative. Ministrul olandez şi-a exprimat speranţa ca, în curând, ministrul Predoiu să fie invitat în faţa Parlamentului olandez pentru a face o prezentare similară reformelor din Justiţie, provocărilor şi dificultăţilor, dar şi a soluţiilor pe care a constatat că Ministerul le-a imaginat pentru continuarea acestor reforme şi a cerut oficialilor olandezi să întreprindă demersuri în acest sens.


10 iunie 2011, București – Întâlnire cu directorul Băncii Mondiale pentru Europa Centrală, Ţările Baltice şi Regiunea Asiei Centrale, Peter Harrold şi managerul de ţară în România al Băncii Mondiale, François Rantrua

Discuţiile au vizat elemente preparatorii pentru lansarea Programului analizei eficienţei sistemului judiciar, inclusiv stadiul negocierilor şi echipa care va proceda la efectuarea acestui studiu, aceasta trebuind să includă, în viziunea MJ, specialişti cu experienţă.

Conform estimărilor prealabile, Programul analizei eficienţei sistemului judiciar va avea o durată de 9 luni de la lansarea sa şi are ca obiective:

  • analiza organizării şi funcţionării instituţiilor din sistemul judiciar;
  • managementul resurselor sistemului (resurse umane, resurse materiale);
  • procesele suport ale sistemului.

Acest studiu a fost recomandat de Comisia Europeană prin rapoartele de ţară ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Un alt punct pe agenda întâlnirii a vizat şi derularea Proiectului „Reforma Sistemului Judiciar”, discuţia axându-se pe programele specifice derulate de Ministerul Justiţiei, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii.


22 iunie 2011, București – Întâlnire de lucru cu omologul din Republica Moldova, Oleg Efrim

Foto: Cu Oleg Efrim, ministrul Justiției din Republica Moldova

Discuţiile au vizat, în principal, cooperarea între cele două ministere, pentru armonizarea legislativă, sprijinul reciproc pentru reformele din domeniul Justiţiei, precum şi sprijinul în domeniul integrării europene a republicii Moldova.
“Ministerul Justiţiei din România are cu Ministerul Justiţiei din Republica Moldova o cooperare la nivel strategic care vizează schimbul de experienţă, vizează armonizarea politicilor în domeniul Justiţiei şi, de asemeni, sprijinul reciproc în ceea ce priveşte integrarea europeană. Direcţiile din ministere se consultă permanent în domenii privind elaborarea legislativă şi probaţiunea. Am oferit burse şi alte forme de şcolarizare pentru pregătirea agenţilor de penitenciar. Cooperarea este deci o realitate.” Cătălin Predoiu


06-09 septembrie 2011, Olanda și Marea Britanie – Vizită de lucru delegație Ministerul Justiţiei

Vizita oficială la Haga de prezentare a proceselor de modernizare pe care le traversează sistemul judiciar român și a progreselor recunoscute de raportul din iulie al Comisiei Europene în contextul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)

În cadrul vizitei oficiale, o primă întâlnire a fost cu ministrul olandez pentru Afaceri Europene, Ben Knapen. Am prezentat evoluțiile tehnice înregistrate de la întâlnirea anterioară, dar și măsurile pe care Ministerul Justitiei le-a luat deja în sensul îndeplinirii recomandărilor din raportul MCV din iulie 2011. De asemenea, am arătat că dosarele Schengen și MCV sunt și trebuie să rămână separate, dat fiind temeiul juridic distinct și obiectul diferit al acestora, orice altă abordare fiind contrară legislației comunitare.

Ben Knapen a asigurat că Olanda va evalua obiectiv aducerea la îndeplinire a angajamentelor României și rezultatele efective ale amplului proces de reformă legislativă. În ceea ce privește dosarul Schengen, ministrul român a susținut argumentele formal juridice și tehnice care îndreptățesc România la aderarea la spațiul Schengen.

Cu Ivo Opstelten, ministrul Justiției din Olanda, agenda discuțiilor a fost deschisă prin prezentarea evoluțiilor din sistemul judiciar cu relevanță pentru MCV și confirmate de ultimul raport de țară, a noilor Coduri și a cadrului instituțional anticorupție în România, precum și a chestiunilor de interes comun cu care se confruntă ambele ministere. Ministrul olandez a arătat că apreciază complexitatea transformărilor parcurse de Justiția română și că rezultatele acestui proces încep să se facă remarcate la nivel european. Oficialul olandez a complimentat, cu această ocazie, eforturile țării noastre și angajamentul politic din România față de reformă. Ministrul olandez a subliniat faptul că dosarul Schengen este unul sensibil pe care Parlamentul și Guvernul olandez îl vor trata cu mare atenție. În acest context, ministrul Cătălin Predoiu a susținut necesitatea unei soluții corecte, în temeiul tratatului de aderare, care să nu fie influențată de dificultăți politice interne ale unor state membre.

Discuțiile au continuat cu Ronald von Roeden, șeful grupului de consilieri ai premierului Mark Rutte, Albert van der Kerk, consilier pe probleme juridice și Edwin Scherbeijn, consilier adjunct. Subiectele abordate s-au centrat pe capacitatea instituțională a României, progresele pe care țara noastră le-a făcut, în special prin reforma sistemului judiciar, începută de autoritățile române și accelerată prin Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Am avut și o întâlnire la nivelul Consiliului Judiciar olandez, cu Van den Emster, președintele Consilului, Johan Gert Pot, membru al Consiliului Judiciar și Merel Berling, consilier pentru relații externe și cooperare internațională. Au fost discutate aspecte de interes comun pentru funcționarea sistemelor judiciare român și olandez, fiind constatat un mare număr de similitudini și provocări.

Agenda a fost continuată de întâlnirea cu membrii Comisiilor parlamentare de Afaceri Europene și, respectiv, Justiție și Securitate din cadrul Camerei Reprezentanților din Parlamentul olandez, unde am prezentat stadiul actual al reformelor, locul României în construcția europeană și am accentuat importanța modificării legislatiei civile pentru stimularea investițiilor străine directe și pentru încurajarea mediului de afaceri. În sesiunea dedicată întrebărilor din partea membrilor comisiilor parlamentare, am subliniat rolul activ al României pe plan european și necesitatea recunoașterii de către partenerii europeni a progreselor înregistrate. Discuția a fost una deschisă și directă, fiind de o importanță majoră în condițiile în care Parlamentul olandez joacă un rol major în definitivarea pozițiilor Guvernului ce vor fi exprimate în consiliile UE pe probleme de prim interes pentru România cum ar fi aderarea la Schengen și MCV.

În cadrul aceleași vizite, am avut și o întâlnire cu reprezentanți ai mediului de afaceri olandez, unde accentul a căzut pe importanța Noului Cod Civil, al Legii Micii Reforme, dar și a altor acte normative recente pentru stimularea mediului de afaceri și capacitatea sistemului judiciar român de a atrage investiții prin intermediul unei Justiții moderne, rapide și eficiente. Reprezentanții mediului de afaceri olandez, prezenți la întâlnire, s-au arătat interesați de măsurile luate de autoritățile din România pentru scurtarea duratei procedurilor, unificarea jurisprudenței, eficientizarea actului de justiție în general. Au fost, de asemenea, adresate și întrebări ce au vizat accesul în magistratură și formarea continuă a judecatorilor și procurorilor. Participanții au apreciat abordarea pragmatică și concretă a ministrului Predoiu și au adresat cuvinte de apreciere și susținere a agendei complexe a Ministerului Justiției în domeniul modernizării Justiției.


Londra

Întâlnirea bilaterală cu omologul britanic, Kenneth Clarke şi Rt. Hor. Lord Phillips, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a Marii Britanii. Alături de MCV, discuţiile s-au axat pe cooperarea bilaterală, în special în recuperarea creanţelor, reformele legislative menite să sprijine mediul de afaceri.

În cadrul discuției cu Keneth Clarke am aprofundat discuția despre sistemul penitenciarelor private din UK și am convenit ca experții britanici să ne stea la dispoziție pentru asistență în efortul nostru de a conceptualiza un sistem românesc de penitenciare private, care să rezolve problema capacității limitate de detenție și a condițiilor precare din penitenciarele noastre. De altfel, în paralel cu discuțiile avute cu ministrul britanic, s-a derulat și o sesiune de schimb de experiență între șefii sistemului penitenciar britanic și șefii Administrației Naționale a Penitenciarelor, sesiune organzată tocmai pentru a dubla tehnic deciziile luate la nivel de miniștri. Ulterior, în țară, în lunile care au urmat, am continuat acest demers cu experți români, inclusiv consultanți financiari din mediul privat, care au fost cooptați pro bono în acest efort de concepție. La încheierea mandatului, Ministerul Justiției era în posesia mai multor schițe-concept ale sistemului, a unui plan de acțiuni și chiar un plan tehnic și architectural al sistemului penitenciar privat din România

În continuare am vizitat SOCA (Serious Organized Crime Agency) şi am avut întâlniri cu David Lidington, ministru pentru Europa, reprezentanţi ai mediului de afaceri britanic şi reprezentanţi de vârf ai Comisiei Juridice a Camerei Comunelor din Parlamentul britanic.

În cadrul întâlnirii cu șefii SOCA am pus bazele schimbului de experiență și a cooperării cu SOCA pentru construirea în România a unei unități specializate în recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni, inclusiv lichidități din conturile off-shore, active mobiliare și imobiliare din străinătate etc. Așa a luat naștere, câteva luni mai târziu, Biroul de recuperare a Creanțelor din cadrul Ministerului de Justiție, transformat mai târziu în ANABI (Agenția Națională a bunurilor indisponibilizate).


14 octombrie 2011, București – Întâlnirea cu ambasadorii Statelor Membre ai UE

În cadrul întâlnirii am expus ambasadorilor Statelor Membre evoluţiile recente în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Aspectul central al discuţiei oficialilor l-a constituit recenta intrare în vigoare a noului Cod Civil, cu prezentări pe larg a impactului pozitiv, nu numai asupra cetăţenilor, dar şi asupra mediului de afaceri. Intrarea în vigoare a Codului Civil a reprezentat un subiect de interes pentru ambasadorii Statelor membre din perspectiva creării unei legislaţii eficiente pentru investitorii europeni.


27-28 octombrie 2011, Luxemburg – Reuniunea JAI

Am susţinut proiectul Parlamentului European privind elaborarea unei legislaţii europene comune în ceea ce priveşte tranzacţiile comerciale transfrontaliere, pentru a scădea costurile suportate în Uniunea Europeană.
“Lipsa unui cadru uniform în ceea ce priveşte tranzacţiile transfrontaliere conduce la costuri semnificative suportate în Uniunea Europeană. Regulamentul PE şi al Consiliului privind legislaţia europeană comună în materie de vânzări, al cărui proiect a fost discutat vineri de miniştrii europeni ai Justiţiei, va contribui la consolidarea cadrului juridic în domeniu, la creşterea nivelului de protecţie a consumatorilor din UE, la intensificarea schimburilor economice în interiorul Uniunii Europene şi, în general, la o mai bună funcţionare a pieţei unice europene. Este important de reţinut că regulamentul se va aplica în subsidiar, numai dacă părţile fac apel la el. Dacă această propunere de regulament va fi adoptată la nivelul UE şi va deveni lege europeană, atunci se va aplica numai dacă părţile decid să li se aplice această normă juridică.” Cătălin Predoiu

Totodată am susținut ca proiectul PE să fie corelat cu tratatul UE.

“Am susţinut proiectul, cu condiţia ca problema temeiului său juridic în Tratat să fie clarificată. Proiectul trebuie să facă, în continuare, obiectul unor ajustări din punct de vedere al tehnicii legislative. Dacă vrem o piaţă unică, în anumite probleme esenţiale trebuie să avem o lege unică europeană. Nu putem continua să sperăm în consolidarea puterii economice a Uniunii Europene fără să consolidăm dreptul european în materie economică. România are, în prezent, un cadru legal naţional modern aplicabil contractelor, care va sprijini încheierea tranzacţiilor şi contractelor în cadrul economiei naţionale. Instrumentul pe care îl discutăm în Consiliul JAI vizează tranzacţiile transfrontaliere ‘B2C’, ‘business to consumer’. Este posibil ca el să fie extins, însă, şi la ‘B2B’, ‘business to business’ sau ‘consumer to consumer’. Există, însă, rezerve serioase ale unor State Membre faţă de document. De aceea, dezbaterile vor continua şi în lunile care urmează, atât la nivel tehnic, cât şi la nivelul miniştrilor de Justiţie şi al Comisiei, în cadrul Consiliului JAI”.- Cătălin Predoiu


09-11 octombrie 2011, Cehia – Forumul Guvernanţa politică şi corporatistă

În cele două zile ale conferinţei au fost abordate teme privind cooperarea sectorului public cu cel privat pentru promovarea unei guvernări eficiente, aspecte legate de rolul investitorilor instituţionali în lupta împotriva corupţiei, cele mai bune practici şi soluţii pentru creşterea gradului de transparenţă a finanţării campaniilor electorale, precum şi despre creşterea rolului şi implicării sociale a corporaţiilor.

Scopul conferinţei a vizat, pe de o parte, elaborarea unor strategii concrete pentru îmbunătăţirea guvernanţei şi reducerea corupţiei, iar pe de altă parte, identificarea unor căi efective de mobilizare a mediului de afaceri, a comunităţii investitorilor, precum şi a resurselor în vederea sprijinirii unei guvernanţe transparente, responsabile şi efective.

“Sunt preocupat de îmbunătăţirea guvernanţei publice în cadrul Ministerului Justiţiei. De asemenea, suntem implicaţi în optimizarea legislaţiei aplicabile corporaţiilor. Proiectul Legii privind guvernanţa corporatistă în societăţile cu capital de stat, elaborat de Ministerul Justiţiei, este un exemplu recent în acest sens. Conferinţa World Forum on Governance reprezintă o bună ocazie de a lua cunoştinţă despre cele mai recente tendinţe în guvernanţa globală publică şi corporatistă, precum şi de a intra în legătură cu cei implicaţi în acest domeniu. În acelaşi timp, conferinţa a reprezintat un bun prilej în favoarea intereselor noastre în general”. –Cătălin Predoiu

Forumul a reunit reprezentanţi la nivel înalt ai Guvernelor Statelor Membre ale UE, organizaţii non-guvernamentale, reprezentanţi ai mediului de afaceri, consilieri pentru reforma guvernamentală din Statele Unite ale Americii, experţi în guvernanţă corporatistă, investitori instituţionali şi jurnalişti.


16 ianuarie 2012, Bruxelles – Întrevederi cu comisarii europeni Viviane Reding (Justiție, drepturi fundamentale și cetățenie), Cecilia Malmstrom (afaceri interne) și cu secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day

Foto: Alături de Cecilia Malmstrom

În discuțiile avute cu oficialii CE, am analizat obiectivele din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și stadiul reformelor din sistemul judiciar, ”s-a insistat pe rolul CSM și al fiecărui magistrat în parte pentru implementarea măsurilor adoptate cu succes până acum de Guvern și Parlament”.

“Au fost extrem de apreciate reușitele din ultimele luni, în special punerea în aplicare a noului Cod Civil și legea privind responsabilitatea disciplinară a magistraților. În acelasi timp, s-a subliniat necesitatea continuării măsurilor pregătitoare pentru punerea în aplicare a noului Cod Civil, începând cu 1 iunie 2012, și finalizarea alocării de resurse umane în perspectiva punerii în aplicare a Codului Penal și a celui de Procedură Penală…”


25-28 ianuarie 2012, Copenhaga – Reuniune informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene. Întâlniri bilaterale cu ministrul Justiţiei din Olanda, Ivo Opstelten, ministrul Justiţiei din Finlanda, Anna-Maja Henriksson, cu ministrul Justiţiei din Bulgaria, Diana Kovatcheva precum și cu ministrul de Justiţie al Danemarcei, Morten Boedskov

Am discutat propunerea de reformare a Regulamentului Bruxelles I şi propunerea de Directivă privind instituirea unor sancţiuni penale în cazul utilizării abuzive a informaţiilor privilegiate şi a manipulării pieţei (Market Abuse Directive).

“România sprijină adoptarea unei Directive privind sancţiunile penale pentru utilizarea abuzivă a informaţiilor privilegiate şi manipularea pieţei. Legislaţia noastră naţională incriminează astfel de comportamente, inclusiv sub aspectul instigării şi al complicităţii. În vederea creării unui instrument comunitar eficient, România susţine necesitatea unor definiţii clare şi cuprinzătoare pentru noţiunile de « instrument financiar » şi «informaţii privilegiate», astfel încât legea să fie previzibilă. Poziţia României este flexibilă în ceea ce priveşte stabilirea unor limite minime comune pentru pedepsele aplicate infracţiunilor de utilizare abuzivă a informaţiilor privilegiate şi manipulare a pieţei. De asemenea, în ceea ce priveşte stabilirea nivelului pedepselor în viitoarele directive ce vor fi adoptate în domeniul dreptului penal, apreciem că se impune o abordare prudentă, prin analizarea de la caz la caz a instituirii unor astfel de limite de pedeapsă. Considerăm că ar trebui să fie avută în vedere şi măsura în care lipsa acestora ar fi de natură să afecteze cooperarea judiciară între statele membre”, am declarat la finalul reuniunii.
Am avut o serie de întâlniri la nivel înalt cu ministrul Justiţiei din Bulgaria, Diana Kovatcheva, ministrul Justiţiei din Finlanda, Anna-Maja Henriksson, şi ministrul Justiţiei din Olanda, Ivo Opstelten, în cadrul cărora am prezentat evoluţiile din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, precum şi argumentele României pentru aderarea la spaţiul Schengen. De asemenea, în cadrul cinei de lucru organizată de preşedinţia daneză a Consiliului UE, am abordat, împreună cu miniştrii de Justiţie şi Interne din Uniunea Europeană, aspecte esenţiale ce figurează pe agenda europeană. Totodată, am avut o întâlnire la nivel înalt cu ministrul de Justiţie al Danemarcei, Morten Boedskov. Acesta a asigurat că Danemarca, ce deţine preşedinţia semestrială a UE începând cu 1 ianuarie 2012, speră că va fi găsită, cât mai curând, o soluţie privind aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Potrivit oficialului guvernamental danez, eforturile substanţiale ale României şi ale Bulgariei pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la spaţiul Schengen trebuie recunoscute şi consideră că trebuie găsit un echilibru între libera circulaţie şi securitatea în spaţiul Schengen. Oficialul danez a insistat pe teza potrivit căreia se impune evitarea dublelor standarde în ceea ce priveşte evaluarea performanţelor Statelor Membre şi a asigurat că Preşedinţia daneză va depune eforturi tehnice şi diplomatice pentru aplicarea acestui principiu.