Bilanţ- Ministerul Justiției

Februarie 2008-Mai 2012 Ministrul Justiției

  • 29 februarie 2008 – 22 decembrie 2008

Ministrul Justiției în Cabinetul condus de Călin-Popescu Tăriceanu

  • 23 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009

Ministrul Justiției în Cabinetul condus de Emil Boc

  • 2 octombrie 2009 – 23 decembrie 2009

Ministrul Justiției în Cabinetul interimar condus de Emil Boc

  • 23 decembrie 2009 – 9 februarie 2012

Ministrul Justiției în Cabinetul condus de Emil Boc

  • 9 februarie 2012 – 7 mai 2012

Ministrul Justiției în Cabinetul condus de Mihai Răzvan Ungureanu

  • Reforma sistemului judiciar– prin adoptarea celor patru noi Coduri, precum şi elaborarea legislaţiei necesare pentru implementarea etapizată a acestora:

  • Legea Micii Reforme din Justiție (Legea 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor):

– A introdus măsuri de simplificare şi eficientizare a judecării cauzelor, pregătind intrarea în vigoare a Codurilor procedurale.
A reglementat atât măsuri directe de scurtare a duratei proceselor, cât şi măsuri indirecte (care au vizat în primul rând calitatea procedurilor, dar au generat şi consecinţe implicite asupra duratei procedurii).

  • Noile Coduri:

1. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil;
2. Legea nr. 286/2009 privind Codul penal;
3. Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă;
4. Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Legislaţia de implementare a Codurilor:
1. Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil;
2. Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii 286/2009 privind Codul penal şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale
3. Proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă
4. Proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
5. Proiectul de Lege privind executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate;
6. Proiectul de Lege pentru executarea pedepselor şi măsurilor privative de libertate;
7. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune

Cătălin Predoiu interviu cu Luca Nicolescu, la Europa FM, 2011.

  • Legea 148/2011 privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea
  • Eficientizarea actului de justiţie prin degrevarea judecătorilor de unele sarcini administrative şi îmbunătăţirea managementului instanţelor
  • Proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea

Eficientizarea sistemului disciplinar aplicabil judecătorilor şi procurorilor. Consolidarea instituţională şi operaţională a Inspecţiei Judiciare:

  • Ordonanţa de Urgenţă Nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

– A fost modernizat semnificativ cadrul normativ în care îşi desfăşoară activitatea Inspecţia Judiciară. Principalele amendamente introduse prin acest act normativ au vizat: statutul inspectorilor, comisiile de disciplină, sancţionarea disciplinară a membrilor CSM şi a inspectorilor judiciari înşişi.

  • Legea Nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

– Întăreşte disciplina profesională şi sporeşte responsabilitatea magistraţilor;
Consolidează autonomia IJ atât sub aspectul modului de îndeplinire a atribuţiilor, cât şi din punct de vedere al organizării instituţionale.

Legea Nr. 300/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru modificarea art. 29, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:

– Procedura de promovare reglementată în noua lege conţine suficiente garanţii de transparenţă şi obiectivitate pentru a asigura calitatea procesului de selecţie, precum şi standarde înalte de profesionalism şi integritate pentru candidaţii selectaţi.

  • Legea Nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice

– MJ a elaborat şi a susţinut în Parlament proiectul de lege care a permis restabilirea cadrului normativ al ANI, după Decizia Curţii Constituţionale nr. 415/2010. Ulterior, în limitele competenţelor sale, MJ a depus toate eforturile instituţionale necesare prezervării cadrului normativ al ANI.

  •  Legea Nr. 177/2010 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României:

– A eliminat suspendarea automată a cauzelor la ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate, aceasta fiind una din cauzele cele mai frecvente de amânare în judecarea dosarelor de mare corupţie. Din punct de vedere statistic, modificarea Legii nr. 47/1992 s-a reflectat într-o scădere accentuată a numărului de excepţii de neconstituţionalitate invocate în 2011.

  • Legea Nr. 28/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate:

– Permite valorificarea mai rapidă a anumitor categorii de bunuri sechestrate, fără a mai aştepta o hotărâre definitivă a unei instanţe de judecată;

  • Legea Nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal (confiscarea extinsă):

-Transpune în dreptul român art. 3 din Decizia-cadru 2005/212/JAI din 24 februarie 2005 a Consiliului privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea, în ceea ce priveşte confiscarea extinsă. Se instituie astfel o nouă viziune asupra sarcinii probei în materia dobândirii în mod licit a averii.

Alte instrumente normative destinate consolidării şi modernizării sistemului judiciar:

  • Legea nr. 270/2010 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat:

– Obiectiv principal – aplicarea dispoziţiilor referitoare la ajutorul public judiciar în materie civilă. Totodată, au fost reglementate unele aspecte ce ţin de organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

  •  Ordonanţa de Urgenţă Nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice:

-Obiectiv: integrarea în dreptul intern a Principiilor OECD privind guvernanţa corporatistă a societăţilor de stat. Acest angajament a fost asumat prin Scrisoarea de Intenţie către FMI, aprobată prin Memorandumul Guvernului din 6 iunie 2011, revizuit prin Scrisoarea de Intenţie către FMI din septembrie 2011;

Participarea la procesul decizional al UE

  • Implicarea activă în negocierile de la nivel european vizând elaborarea şi adoptarea noilor instrumente UE:

România s-a implicat pro-activ în procesul decizional de la nivel european, atât la nivel înalt (participarea la Consiliile JAI la nivel de ministru/secretar de stat), cât şi la nivel tehnic (participarea la grupurile de lucru ale Consiliului, formate din experţi naţionali). Soluţiile juridice propuse de România au fost de multe ori acceptate în cadrul negocierilor ca rezolvări eficiente şi rezonabile ale problemelor apărute pe parcursul dezbaterilor. S-a dorit ca această atitudine pro-activă să reflecte atât mărimea şi importanţa României printre statele membre UE, cât şi ponderea semnificativă a voturilor pe care ţara noastră le deţine în Consiliu.

  •   Co-iniţierea unor instrumente UE:

Din 2008 până în prezent, România a co-iniţiat şase instrumente la nivelul UE:

Două rezoluţii: – privind formarea profesională a judecătorilor, a procurorilor şi a personalului din justiţie în cadrul UE; -privind crearea unei reţele de cooperare legislativă a ministerelor de justiţie din UE;

Două directive: – privind dreptul la interpretare şi traducere în cadrul procedurilor penale – primul instrument adoptat în domeniul justiţiei şi afacerilor interne după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; – privind instituirea unui ordin european de protecţie;

O decizie-cadru: – privind transferul de proceduri în materie penală;

Un regulament (în cadrul primei forme de cooperare consolidată din istoria UE): -punerea în aplicare a cooperării consolidate în domeniul legii aplicabile divorţului şi separării de corp.

Dintre acestea, au fost adoptate cinci instrumente (decizia-cadru nu a putut fi adoptată din cauza unui blocaj decizional la nivelul UE).

Scurtă prezentare a obiectivelor urmărite de instrumentele co-iniţiate de către România:

  1. Rezoluţia privind formarea profesională a judecătorilor, a procurorilor şi a personalului din Justiţie în cadrul UE aceasta a favorizat implicarea instituţiilor naţionale în conceperea unor programe de formare a magistraţilor, care să ţină seama de dimensiunea europeană a cooperării judiciare; a fost adoptată în 2008.
  2. Rezoluţia privind crearea unei reţele de cooperare legislativă a ministerelor de justiţie din UE menită să faciliteze obţinerea reciprocă de informaţii privind legislaţia în vigoare sau în curs de adoptare, studiile legislative elaborate şi modalitatea de transpunere în legislaţia internă a actelor comunitare; a fost adoptată în 2008.
  3. Directiva privind dreptul la interpretare şi traducere în cadrul procedurilor penale urmăreşte instituirea unor standarde comune minime cu privire la dreptul la interpretare şi traducere al persoanelor suspectate sau inculpate; a fost adoptată în 2010.
  4. Decizia-cadru privind transferul de proceduri în materie penală are ca scop stabilirea unui cadru legal comun privind transferul de proceduri în materie penală; cu privire la acest dosar s-a înregistrat un blocaj care nu a permis adoptarea instrumentului; cadrul legal instituit prin Tratatul de la Lisabona creează premisele necesare reluării procesului decizional.
  5. Directiva privind instituirea unui ordin european de protecţie urmăreşte instituirea unui instrument juridic la nivelul UE, menit să asigure protecţia victimelor tuturor categoriilor de infracţiuni în cadrul unor proceduri penale sau de altă natură, pe tot teritoriul Uniunii Europene; a fost adoptată în 2011.
  6. Regulamentul vizând punerea în aplicare a cooperării consolidate în domeniul legii aplicabile divorţului şi separării de corp concretizează prima formă de cooperare consolidată din istoria UE. Obiectivul urmărit este asigurarea unui nivel înalt de protecţie a cetăţenilor şi a unui grad sporit de predictibilitate în cauzele de divorţ/separare de corp cu element de extraneitate; a fost adoptat în 2010.

Reprezentarea în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul unor proceduri vizând domeniul Justiţiei:

– MJ a fost implicat în următoarele categorii de proceduri în faţa CJUE:

  1. Transmitere de observaţii scrise în cadrul unor cereri preliminare = 4 cauze (în trei situaţii, instanţa de trimitere fiind o instanţă română – C-264/10 Kita, C-310/10 Agafiţei ş.a., C-396/11 Radu, iar într-o altă cauză, instanţă italiană – C-464/11 Galioto);
  2. Formularea de observaţii într-o cerere vizând emiterea unui aviz de către CJUE = 1 cauză (Avizul 1/09 Proiect de acord – Crearea unui sistem unic de soluţionare a litigiilor în materie de brevete – Tribunalul pentru Brevete Europene şi Comunitare – Compatibilitatea proiectului menţionat cu tratatele);
  3. Intervenient în cadrul unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru = 1 cauză (C-50/08 Comisia Europeană c. Republica Franceză – acţiune de infringement pentru nerespectarea normelor din tratate privind libertatea de stabilire şi de prestare a serviciilor prin impunerea unei condiţii de cetăţenie pentru accesul la profesia de notar).

Proiecte cu finanţare externă (europeană/bilaterale):

Banca Mondială:

  • „Reforma Sistemului Judiciar, finanţat prin Acordul de Împrumut dintre Guvernul RO şi Banca Mondială:

– Valoarea totală a proiectului – 142 de milioane de euro, (110 milioane de euro credit şi 32 milioane de euro contribuţie naţională). Din aceste sume s-au contractat cca. 77,3 milioane de euro, rata de contractare fiind la acest moment de 54%.
Începând cu 15 martie 2011, Proiectul privind reforma sistemului judiciar a trecut de la calificativul „Unsatisfactory” la „Satisfactory”(conform Raportului de evaluare al stadiului Programului elaborat de Banca Mondială).

  • Principalele proiecte finanţate în cadrul Proiectului în perioada februarie 2008 – aprilie 2012:

I. Lucrări de construcţii:
– pentru sediile a 10 instanţe judecătoreşti, din care 2 sedii noi.

La sfârșitul mandatului erau în derulare următoarele proiecte:

– lucrări în derulare pentru alte 4 instanţe, din care 1 sediu nou.

– în derulare procedura de achiziţie a lucrărilor pentru cel mai mare obiectiv de investiţii (Palatul Justiţiei Oradea), precum şi pentru extinderea sediului Tribunalului Cluj;

– în derulare contracte de proiectare pentru următoarele obiective de investiţii: Palatul Justiţiei Iaşi, Palatul Justiţiei Oradea, Tribunalul Cluj (asistenţă tehnică pe parcursul derulării lucrărilor);

– în derulare contracte de dirigenţie de şantier pentru obiectivele de investiţii aflate în execuţie;

-în curs elaborarea documentaţiei tehnice pentru alte 3 sedii de instanţă.

II. Componenta IT:

– contract în derulare pentru dezvoltarea unui sistem informatic integrat de management al
resurselor pentru sistemul judiciar (Resource Management System) – termen de finalizare:
martie 2013.

-contract în derulare privind asistenţă tehnică în implementarea sistemului informatic integrat
de management al resurselor pentru sistemul judiciar (Resource Management System) –
termen de finalizare: martie 2013.

-contract în derulare pentru achiziţia unui sistem informatic de înregistrare a şedinţelor de
judecată – termen de finalizare: ianuarie 2013.

III. Servicii consultanţă:
Finalizate – asistenţă tehnică pentru:

  1. elaborarea Codului de Procedură Civilă
  2. revizuirea Codului de Procedură Penală
  3. Studii Impact / pregătirea punerii în aplicare a Codului Civil, Codului Penal, Codului de Procedură Civilă şi Codului de Procedură Penală
  4. dezvoltarea unei strategii de PR şi comunicare pentru Consiliul Superior al Magistraturii
  5. dezvoltarea strategiei de comunicare internă şi externă a Ministerului Justiţiei
  6. implementarea unui sistem de management al calităţii în Ministerul Justiţiei
  7. elaborarea programelor de studiu pentru noul plan de învăţământ al Şcolii Naţionale de Grefieri şi pentru organizarea a 4 seminare de formare a formatorilor
  8. revizuirea activităţii de învăţământ continuu a SNG
  9. SNG şi INM – dezvoltarea unui sistem de învăţământ continuu la distanţă pentru pregătirea personalului instanţelor
  10. dezvoltarea unui Sistem de Management al Calităţii pentru Consiliul Superior al Magistraturii

– În derulare – asistenţă tehnică pentru:

  1. determinarea si implementarea volumului optim de lucru pentru judecători şi grefieri
  2. îmbunătăţirea mecanismului insolvenţei în România (elaborarea Codului Insolvenţei)
  3. dezvoltarea tehnicilor de predare la distanţă pentru reţeaua de formatori a INM.

– În curs de achiziţie – asistenţă tehnică pentru:

  1. dezvoltarea sistemului statistic intern al MJ
  2. dezvoltarea tehnicilor de predare la distanţă pentru reţeaua de formatori a SNG
  3. sondaj de opinie intermediar în cadrul Proiectului privind reforma sistemului judiciar
    (PRSJ).
  • Studiul independent privind funcţionarea sistemului judiciar:- Efectuarea unei analize de eficienţă privind: organizarea şi funcţionarea sistemului; managementul resurselor din sistem; procesele de suport din cadrul sistemului. Durata proiectului – 10 luni (9 luni de implementare + 1 lună pentru raportul de audit).

Obiective:
– Furnizarea unei imagini comprehensive a sistemului judiciar;
– Efectuarea unei analize de eficienţă privind: organizarea şi funcţionarea sistemului; managementul resurselor din sistem; procesele de suport din cadrul sistemului.


Proiecte cu finanţare europeană:

– Valoarea totală a fondurilor europene atrase de Ministerul Justiţiei în perioada aprilie 2008 – mai 2012: 292,622 milioane de lei, (67,115 milioane de euro) din care 215,779 milioane de lei fonduri externe nerambursabile şi 71,550 mil. lei cofinanţarea naţională.

Valoarea defalcată pe următoarele componente:

a) Proiecte finalizate: 182.762.693 Lei (din care 139.483.307 Lei reprezintă fonduri externe nerambursabile şi 40.999.741 Lei reprezintă cofinanţarea naţională), adică aproximativ 41.901.804 Euro (din care 31.991.584 Euro reprezintă fonduri externe nerambursabile şi 9.403.602 Euro reprezintă cofinanţarea naţională)

b) Proiecte aflate în implementare: 41.833.142 Lei (din care 26.692.408 Lei reprezintă fonduri externe nerambursabile şi 13.897.772 Lei reprezintă cofinanţarea naţională), adică aproximativ 9.594.757 Euro (din care 6.122.112 Euro reprezintă fonduri externe nerambursabile şi 3.187.562 Euro reprezintă cofinanţarea naţională)

c) Proiecte depuse spre finanţare aflate în evaluare: 68.097.921 Lei (din care 49.603.809 Lei reprezintă fonduri externe nerambursabile şi 16.652.854 Lei reprezintă cofinanţarea naţională), adică aproximativ 15.618.789 Euro (din care 11.377.020 Euro reprezintă fonduri externe nerambursabile şi 3.819.462 Euro reprezintă cofinanţarea naţională);

Principalele direcţii în care au fost alocate aceste fonduri:

  1. Lupta împotriva corupţiei;
  2. Dezvoltarea sistemului ECRIS de management al cauzelor şi continuarea procesului de informatizare la nivelul sistemului judiciar;
  3. Continuarea asistenţei pentru consolidarea serviciilor de probaţiune şi de reintegrare a victimelor;
  4. Dezvoltarea unităţilor penitenciare;
  5. Promovarea medierii;
  6. Dezvoltarea cooperării judiciare internaţionale;
  7. Dezvoltarea instituţiei managerului de instanţă, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale judecătorilor;
  8. Îmbunătăţirea sistemului român de statistică judiciară;
  9. Îmbunătăţirea sistemului de expertiză judiciară;
  10. Implementarea utilizării videoconferinţei în cauzele transfrontaliere;
  11. Dezvoltarea sistemului de justiţie pentru minori;
  12. Dezvoltarea de instrumente electronice pentru gestionarea diverselor proceduri judiciare;
  13. Crearea unei platforme e-learning cu specific IT pentru Ministerul Justiţiei şi sistemul judiciar din România etc.

Dezvoltarea infrastructurii şi logisticii. Alocarea unor resurse financiare adecvate pentru susţinerea procesului de reformă:

  • Bugetul MJ:

– Bugetele alocate justiţiei au crescut semnificativ şi constant până în anul 2009, când alocările bugetare pentru toate sectoarele au fost afectate de criza economică. Guvernul a alocat justiţiei fonduri în mod prioritar faţă de alte sectoare. . În 2012, bugetul MJ a înregistrat faţă de 2011 o creştere de 0,12%.

-Din totalul bugetului MJ, fondurile alocate instanţelor reprezintă peste 50% – mai precis 53,76% în 2012.

  • Consolidarea infrastructurii sistemului judiciar:

În perioada 2008 – 2011, valoarea totală a investiţiilor în infrastructură finanţate de la bugetul de stat a fost de 104,205 mil. lei, suma defalcată după cum urmează:

– 2008 – 53 869,59 mii lei
– 2009 – 18 816,56 mii lei
– 2010 – 11 068,35 mii lei
– 2011 – 20 350,97 mii lei

Din această sumă, au fost finanţate următoarele categorii de lucrări:

  1. Sedii noi – 3
  2. Extinderi ale sediilor actuale – 1
  3. Reparaţii capitale – 19
  4. Consolidare – 7
  5. Modernizare – 28
  6. Reabilitare – 6.
  • Avansarea procesului de informatizare a sistemului judiciar:

În acel moment, procesul de informatizare a sistemului judiciar se afla într-un stadiu avansat, eforturile concentrându-se în direcţia modernizării echipamentelor şi dezvoltării aplicaţiilor deja existente:

– În perioada 2008 – 2012, au fost alocate resurse importante (provenind de la bugetul de stat sau prin finanţare externă – europeană/Banca Mondială/proiecte bilaterale cu diverse state) pentru:

– Echipamente hardware şi dezvoltarea reţelelor de comunicaţii utilizate în cadrul sistemului;

– Dezvoltarea aplicaţiilor software utilizate pentru managementul diverselor activităţi judiciare şi a celor conexe sau de suport.

– S-au operaţionalizat aproximativ 26 de aplicaţii IT în MJ şi în instanţe (inclusiv ÎCCJ).

– Eficientizarea procedurii de redobândire sau acordare a cetăţeniei române; eliminarea oricărei prelungiri nejustificate a procedurii de redobândire şi acordare a cetăţeniei române; crearea instrumentelor legale prin care Comisia pentru cetăţenie să poată soluţiona în termene rezonabile dosarele cu cererile de redobândire şi acordare a cetăţeniei române.

  • Operaţionalizarea ANC:

1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie aprobată prin Legea nr. 138/2010.

  • Îmbunătăţirea procedurii de redobândire sau acordare a cetăţeniei române:

2. Ordonanţa de Urgenţă Nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991:
Obiective: eficientizarea procedurii de redobândire sau acordare a cetăţeniei române; eliminarea oricărei prelungiri nejustificate a procedurii de redobândire şi acordare a cetăţeniei române; crearea instrumentelor legale prin care Comisia pentru cetăţenie să poată soluţiona în termene rezonabile dosarele cu cererile de redobândire şi acordare a cetăţeniei române.

  • Reorganizarea Ministerului Justiţiei – modernizare, eficientizare, raţionalizare a cheltuielilor:

În anul 2010 a fost implementată o reformă organizaţională amplă şi de substanţă a MJ. Aceasta a avut două obiective majore:
– Eficientizarea activităţii;

– Raţionalizarea cheltuirii banului public;

– S-a redus schema de personal a MJ cu 60 de posturi şi s-au transferat în sistemul judiciar (30 de posturi de judecător + 30 de posturi de personal de probaţiune).

-Planul de acţiune aferent şi inventarul măsurilor preventive au fost adoptate de Guvern pe 20 martie 2012 (HG 215/2012).

  • Corelaţia dintre noua SNA şi Comunicarea anticorupţie a CE

-Noua SNA preia domeniile identificate ca priorităţi la nivelul UE în Comunicarea anticorupţie a CE: recuperarea bunurilor şi resurselor financiare provenite din infracţiuni, protecţia avertizorilor de integritate, achiziţiile publice, prevenirea şi combaterea corupţiei politice şi
din sectorul privat, protecţia intereselor financiare ale UE.

  • Corelaţia dintre noua SNA şi MCV:

-Pentru asigurarea coerenţei şi coordonării tuturor iniţiativelor relevante la nivel naţional, strategia va încorpora condiţionalităţile 2, 3 şi 4 din cadrul MCV.
-Mecanismul de monitorizare preia practica de evaluare de tip MCV sau GRECO la nivel naţional (misiuni de evaluare tematică, chestionare, surse multiple de informare, recomandări, evaluare feedback instituţional). Mecanismul dobândeşte astfel sustenabilitate şi coerenţă;
– Sunt preluate recomandările din rapoartele anuale MCV, de exemplu procedura de ridicare a imunităţii, prevenirea conflictelor de interese în achiziţii publice etc.

  • Alte puncte forte:

-Documentul asigură coordonarea sectorială a politicilor anticorupţie punctând totodată zonele sensibile: Parlament, sistem judiciar (runda IV de evaluare GRECO), achiziţii publice, finanţarea partidelor politice, administraţie publică locală, mediu de afaceri;
– Strategia furnizează linii directoare pentru toate instituţiile publice oferind standarde pentru elaborare şi monitorizarea planurilor sectoriale (ex inventarul măsurilor preventive şi al indicatorilor cantitativi şi calitativi);
– Sunt promovate bune practici precum metodologia de evaluare a riscurilor sau testele de integritate (exclusiv ca măsură administrativă);
– România a aderat la Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă. SNA include ca obiectiv creşterea gradului de accesabilitate a publicului la date publice (inclusiv în format brut).
– Planul distinct pe OPEN DATA a fost adoptat de Guvern la începutul lunii aprilie.

Operaţionalizarea şi eficientizarea activităţii acestuia:

-Biroul a fost creat ca un centru de excelenţă şi resurse în domeniul combaterii criminalităţii şi recuperării produselor infracţiunilor. În afară de funcţiile specifice legate de implementarea standardelor europene în domeniul recuperării produselor infracţiunilor, Biroul
îndeplineşte şi atribuţii în domeniul analizei strategice şi dezvoltării de politici publice vizând prevenirea corupţiei şi a criminalităţii organizate.

– Biroul are o structură pluridisciplinară. În prezent, are 7 angajaţi. În afară de asigurarea accesului direct sau indirect la baze de date relevante, Biroul îşi dezvoltă la acest moment propria bază de statistică judiciară în domeniul confiscării şi valorificării produselor
infracţiunilor.

– Noua structură a reuşit să se impună pe plan internaţional prin modul prompt de soluţionare a cererilor de date şi informaţii, câştigând încrederea structurilor similare, dar şi a agenţiilor naţionale precum DNA şi DIICOT. Acest fapt este reflectat şi de nivelul
ridicat de cereri soluţionate în 2011 – 84 de lucrări (dintre care 57 de cereri externe, solicitări ale oficiilor corespondente din UE, respectiv 27 de lucrări, în care Biroul, la solicitarea organelor de urmărire penală, a formulat 29 cereri către oficii din UE).

În perioada februarie 2008 – martie 2012, au avut loc 33 de întrevederi la nivel înalt cu omologi din alte state membre sau cu parlamentari din statele respective, după cum urmează:

-Ministrul britanic al justiţiei – 3 întrevederi (2008, 2010, 2011)

-Ministrul german al justiţiei – 2 întrevederi (2010), aprilie 2008

-Parlamentari germani – aprilie 2011, octombrie 2011, iunie 2011

-Ministrul olandez al justiţiei – 2008 (2), mai 2011, 2012

-Ministrul francez al justiţiei – 2010, mai 2011

-Ministrul austriac al justiţiei – 2009, 2010

-Ministrul spaniol al justiţiei – 2010

-Ministrul italian al justiţiei – 2008, 2009, 2011

-Ministrul suedez al justiţiei – 2008, 2009, 2010

-Parlamentari suedezi al justiţiei – mai 2011

-Ministrul finlandez al justiţiei – 2010 (2), mai 2008, 2012

-Ministrul polonez al justiţiei – 2011

-Ministrul danez al justiţiei – 2012

-Parlamentari danezi – iunie 2010

-Ministrul ceh al justiţiei – martie 2009

-Ministrul slovac al justiţiei – iunie 2009

-La acestea se adaugă un număr semnificativ de întrevederi oficiale cu miniştri de interne, miniştri pentru afaceri europene, ambasadori sau alţi înalţi demnitari din state membre UE sau din state terţe.Un rol foarte important l-au avut şi întâlnirile cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, organizate fie la Bucureşti, fie în cadrul vizitelor oficiale organizate în alte state membre. Obiectivul principal al acestor reuniuni a constat în informarea adecvată a mediului de afaceri cu privire la progresele înregistrate de România în materia reformei justiţiei şi combaterii corupţiei, în vederea consolidării încrederii acestuia în piaţa românească şi stimulării investiţiilor străine.

– La nivel naţional, din iulie 2010, funcţionează "Platforma pentru dialog şi cooperare între Ministerul Justiţiei şi mediul de afaceri", structură de comunicare care permite receptarea de idei şi propuneri concrete pentru îmbunătăţirea constantă a cadrului
legislativ.

-De asemenea, au avut loc 16 întâlniri cu înalţi oficiali ai Comisiei Europene:

1. Întâlniri cu membri ai Comisiei Europene (Comisarul pentru Justiţie, Comisarul pentru Afaceri Interne) : 2008 (aprilie), 2009 (ianuarie, iunie), 2010 (mai, iunie, noiembrie), 2011 (ianuarie, februarie, aprilie), 2012 (ianuarie, martie)

2. Întâlniri cu secretarul general al CE – coordonatorul la nivelul UE al Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV): 2009 (iunie), 2010 (iunie, noiembrie), 2011(ianuarie), 2012 (ianuarie, martie)

  • Ministerul Justiţiei, în calitate de coordonator naţional MCV, a realizat:

– Elaborarea rapoartelor oficiale de progrese ale României în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei transmise CE, prin consultarea tuturor instituţiilor competente şi centralizarea contribuţiilor acestora. Un total de 17 rapoarte: 5 rapoarte anuale (în luna martie a fiecărui an din intervalul 2008 – 2012) şi 11 suplimente de raport (între 2 şi 4 rapoarte adiţionale anual, în funcţie de ritmul progreselor înregistrate). La aceste informări oficiale comprehensive, se adaugă informaţiile şi explicaţiile punctuale furnizate de MJ pe diverse aspecte de interes din cadrul MCV, ori de câte ori au fost formulate solicitări de către oficialii CE.

– Pregătirea misiunilor de evaluare ale CE în total 12 misiuni de evaluare, dintre care 10 misiuni în perioada 2008 – 2011 şi 2 misiuni în 2012 vizând evaluarea de 5 ani.

– În vederea pregătirii evaluării MCV de 5 ani, au fost transmise răspunsuri la trei chestionare comprehensive ale CE (martie – aprilie 2012). Totodată, au fost luate măsuri în vederea pregătirii celor două misiuni de evaluare organizate de CE în România – 19 – 23 martie 2012, respectiv 2 – 4 mai 2012.

– De asemenea, MJ a sprijinit alte autorităţi naţionale în desfăşurarea activităţii acestora sau în efectuarea unor demersuri politico-diplomatice de promovare a progreselor României prin furnizarea, în cel mai scurt timp, de informaţii actualizate şi detaliate privind evoluţiile din domeniul reformei justiţiei şi combaterii corupţiei (de exemplu, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Europene, Parlamentul României etc).

  • Reflectarea activităţii MJ în Rapoartele MCV ale CE

Raportul anual al CE din iulie 2008

”Din luna februarie, când Comisia a adoptat ultimul raport interimar, România şi-a intensificat eforturile. În ciuda unei perioade de intense dezbateri politice şi presiuni, Guvernul a reuşit să redea un impuls reformei şi să reinstaureze o stabilitate relativă a cadrului juridic şi instituţional de combatere a corupţiei. Numirea unui nou ministru al justiţiei în februarie 2008 reprezintă un element important în acest sens”


Raportul intermediar al CE din februarie 2009

„Guvernul a finalizat proiectul de modificare a Codului civil, un proiect de Cod penal şi proiectele de Coduri de procedură penală şi de procedură civilă”


Raportul anual al CE din iulie 2009

„Guvernul român, sprijinit de o alianţă între parchete şi instanţe, a reacţionat în mod eficace la preocupările exprimate în raportul intermediar al Comisiei din 12 februarie 2009. Au fost întreprinse o serie de măsuri cu caracter practic şi legislativ şi s-a dat un nou impuls continuării procesului de reformă˝ (…)

„Guvernul român şi-a luat un angajament public clar de a adopta noul Cod civil şi noul Cod penal ca urmare a recomandărilor făcute de Comisie în rapoartele anterioare. Adoptarea celor două coduri în iunie 2009 este o dovadă importantă a angajamentului politic şi un pas înainte semnificativ în ceea ce priveşte asigurarea unui sistem juridic mai eficient.”


Raportul intermediar al CE din martie 2010

„ A început activitatea pregătitoare privind legislaţia de puenere în aplicare necesară pentru intarea în vigoare a celor patru coduri. Membrii comisiei de redactare au fost selectaţi, iar MJ pregăteşte o analiză legislativă ăn vederea asigurării coerenţei şi consecvenţei cadrului juridic relevant. S-au efectuat unele pregătiri iniţiale pentru analiza imapctului tuturor celor patru codrui, una din cerinţele aplicării acestora”.


Raportul anual al CE din iulie 2010

„Începând cu al doilea trimestru al anului 2010, s-au realizat progrese importante în ceea ce priveşte reforma judiciară prin adoptarea de către Parlament a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală, prin publicarea unui proiect de strategie multianuală pentru dezvoltarea justiţiei, prin pregătirea unui proiect privind „mica reformă a justiţiei” în vederea accelerării soluţionării proceselor, precum şi printr-o implicare mai mare a magistraţilor şi a asociaţiilor profesionale în procesul de reformă. Legile privind punerea în aplicare a Codului civil şi a Codului penal au fost aprobate de Guvern şi aşteaptă intrarea în dezbateri parlamentare”


Raportul interimar din februarie 2011

„România a luat o serie de măsuri importante în vederea îmbunătăţirii celerităţii procesului judiciar, prin adoptarea şi punerea în aplicare a Legii micii reforme în justiţie şi prin modificarea Legii Curţii Constituţionale, conform recomandărilor Comisiei. De asemenea, România şi-a continuat pregătirile pentru punerea în aplicare a noului cadru legislativ privind dreptul civil şi penal, prin lansarea unei analize a impactului noilor coduri şi prin continuarea punerii în aplicare a legislaţiei. În acelaşi timp, România a pregătit, de asemenea, propuneri de închidere a unor instanţe şi parchete neviabile şi de realocare a personalului din aceste locaţii. În plus, România a pregătit propuneri de consolidare a recrutării magistraţilor şi a formării iniţiale a acestora” (…) Ca urmare a recomandărilor Comisiei, România a adoptat o lege îmbunătăţită de asigurare a funcţionării ANI.”


Raportul anual al CE din iulie 2011

„Guvernul român şi-a dovedit hotărârea şi angajamentul în ceea ce priveşte stimularea procesului de reformă” (…) „România a luat măsuri semnificative în vederea îmbunătăţirii eficienţei procedurilor judiciare şi a continuat pregătirile pentru intrarea în vigoare a celor patru noi coduri, care reprezintă baza unui act de justiţie modern. Înaintea punerii în aplicare a noilor coduri, Legea micii reforme în justiţie a adus îmbunătăţiri în ceea ce priveşte celeritatea actului de justiţie. De asemenea, România a răspuns prompt al recomandarea Comisiei, adoptând un nou cadru juridic pentru ANI„


Raport intermediar al CE din februarie 2012

„S-au constatat o serie de evoluţii în felul în care România a dat curs recomandărilor Comisiei. Noul Cod Civil a intrat în vigoare fără probleme în octombrie 2011 şi se preconizează că în iunie 2012 va intra în vigoare şi Codul de procedură civilă. (…) Noile legi privind reformarea modului de numire a magistraţilor în cadrul ICCJ şi privind răspunderea disciplinară a magistraţilor au stabilit cadre menite să asigure o mai mare claritate şi rigoare. A fost redactată o amplă strategie naţională anticorupţie.”

6 iunie 2012 – Discurs la Conferința „Reforma Justiției și lupta împotriva corupției: cazul României” organizată de fundația Hanns Seidel, la Parlamentul European,

„Doamnelor şi domnilor,
Este pentru prima dată când vorbesc în public după încheierea mandatului de ministru al Justiţiei în Guvernul României. Conferinţa organizată de Fundaţia Hans Seidel, aici, la Bruxelles, în Parlamentul European, îmi oferă cu generozitate prilejul de a trece în revistă, în sinteză, stadiul reformelor în sistemul judiciar românesc, precum şi perspectivele pe care eu cred că această reformă trebuie să le
urmeze. Mă voi referi, în următoarele minute, la trei aspecte punctuale:

1. Obiectivele Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) la zi, cu o scurtă privire retrospectivă asupra reformelor prealabile.

2. Ce trebuie făcut din punct de vedere tehnic în perioada imediat următoare pentru continuarea reformelor?

3. Voi încheia cu o serie de concluzii generale privind politicile publice în Justiţia din România şi impactul lor asupra societăţii româneşti în ansamblu.

3.1. Despre reformele prealabile şi obiectivele MCV

1.1. Au existat măsuri de reformă a Justiţiei din România şi înainte de Mecanismul de Cooperare şi Verificare introdus în anul 2007, prin Decizia Comisiei Europene din 13 decembrie 2006.

a) Măsurile de reformă din anii 1990 au vizat în special inamovibilitatea magistraţilor.

b) Alte măsuri au vizat reorganizarea căilor de atac şi a instanţelor.

Deşi pozitive şi chiar necesare, măsurile nu au fost precedate de reformarea prealabilă şi pregătirea sistemului judiciar. Aceste vulnerabilităţi se simt şi astăzi.

c) O altă reformă importantă a fost adoptarea, în 2004, a unui pachet de legi consacrate Justiţiei, prin care majoritatea atribuţiilor de management al sistemului judiciar şi al carierei magistraţilor au trecut de la Ministerul Justiţiei (MJ) la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Această măsură a vizat două scopuri: consolidarea independenţei Justiţiei şi îmbunătăţirea managementului sistemului şi a carierei magistraţilor. Cred că numai primul scop a fost atins prin această reformă, sistemul a fost mai ferit de ingerinţe politice, dar managementul sistemului judiciar poate fi încă îmbunătăţit de către CSM.

1.2 Primul instrument coerent şi integrat de reformă a sistemului judiciar din România l-a constituit Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) introdus prin Decizia Comisiei Europene din 13 decembrie 2006. În alte cuvinte, MCV desfăşurat de România împreună cu Comisia Europeană a constituit nu numai cheia de intrare a României pe poarta Uniunii Europene (UE), ci şi şansa unei reformări
pe multiple direcţii a sistemului judiciar. Pe de altă parte, obiectivele MCV nu au epuizat măsurile de reformă ale sistemului judiciar.
În mandatul pe care l-am exercitat am extins sfera acestora dincolo de obiectivele iniţiale ale MCV. Spre exemplu, în 2007, când a fost introdus MCV, erau prevăzute reforme exclusiv ale Codurilor de procedură civilă şi penală. Reforma legislativă a fost extinsă şi a inclus peste 12 legi importante de anvergura Codurilor. Pe lângă Codul de procedură civilă şi penală, prevăzute de MCV, au fost elaborate şi promovate de Ministerul Justiţiei următoarele reglementări: alte două Coduri, civil şi penal, patru legi de punere în aplicare a acestora, Legea Micii Reforme, Legea sistemului de probaţiune, două legi de aplicare a pedepselor. Cele mai multe şi mai importante dintre ele au fost deja adoptate, celelalte aflându-se în stadiu final de elaborare sau avizare. Un alt exemplu de extindere a obiectivelor MCV este cel din domeniul răspunderii disciplinare. Prin Rapoartele de evaluare ale MCV s-a subliniat necesitatea consolidării Inspecţiei Judiciare din cadrul CSM. Am decis să mergem mai departe şi să reformăm întreg sistemul disciplinar propunând Parlamentului o lege adoptată la finalul anului 2011. Această lege a fost puternic criticată de unii magistraţi, inclusiv membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că ar fi prea severă şi ar încălca independenţa magistraţilor. În fapt, această reformă a sistemului disciplinar consolidează Inspecţia Judiciară, creând, în acelaşi timp, premisele ca pe termen lung să reformăm şi mentalitatea acelor magistraţi care ignoră răspunderea pe care o au faţă de
societate.

1.3.La începutul anului 2007, anul intrării României în Uniunea Eurpeană (UE), reforma legislativă era incipientă şi restrânsă la două Coduri de procedură, iar instituţiile de combatere a corupţiei erau la început de drum.

a) Impulsul instituţional venit de la vârful Ministerului Justiţiei în anii 2004 – 2006 a consolidat activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a condus la apariţia Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). În anii care au urmat, aceste instituţii s-au maturizat şi au abordat frontal şi hotărât fenomenul corupţiei. Statisticile lor demonstrează, chiar şi celor mai exigenţi critici, că ele îşi ating scopul şi funcţionează în parametri de eficienţă.

b) În mandatul 2008 – 2012, Ministerul Justiţiei şi-a fixat ca obiectiv intangibilitatea cadrului legislativ consacrat combaterii corupţiei, în ciuda unor iniţiative parlamentare de slăbire a acestuia în anii 2008 şi 2010. Prin această intangibilitate a cadrului legislativ anticorupţie a fost conservată stabilitatea instituţională a DNA şi ANI.

c) Mă pronunţ, în continuare, pentru conservarea cadrului legislativ anticorupţie şi a instituţiilor de combatere a corupţiei, indiferent de evoluţiile politice. Status quo-ul este mai prudent. Orice măsură de schimbare a acestui cadru legislativ într-un an electoral, chiar sub pretextul îmbunătăţirii acestuia, este riscantă şi poate conduce, în final, la slăbirea instituţiilor.

1.4 În ceea ce priveşte conducerea instituţiilor anticorupţie, avem un progres important în 2012 prin desfăşurarea, în bune condiţiuni, a procesului de numire a preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate.

a) Plecând de la statisticele rezultatelor DNA şi a împrejurării că în anul 2012 se va face, de către Comisia Europeană, o evaluare a 5 ani de aplicare a MCV, precum şi o Evaluare Independentă a Sistemului Judiciar, s-a optat, pentru moment, asupra unei formule de continuitate la nivelul conducerii DNA. Ar fi în interesul MCV ca experienţa actualului Procuror Şef DNA să fie în continuare valorificată la vârful Ministerului Public. Atât Procurorul General al României, cât şi Procurorul Şef DNA şi cel al DIICOT au o expertiză serioasă şi se bucură de o credibilitate certă în mediile juridice naţionale şi europene. Această expertiză şi credibilitate ar putea servi în continuare Ministerului Public sau Ministerului Justiţiei. Cred că formule de continuitate se pot găsi, chiar fără a se apela la o „rocadă” de funcţii, dar aceasta este, desigur, atribuţia ministrului Justiţiei.

b) Desigur, propunerile pentru conducerile din Parchet pot fi formulate în urma consultărilor inclusiv cu şefii în exerciţiu ai acestor instituţii, nu numai cu CSM-ul.

1.5 În concluzie, pe parcursul celor cinci ani de MCV au fost realizate progrese importante, cum ar fi operaţionalizarea unor instituţii anticorupţie puternice (DNA, ANI), adoptarea şi implementarea unor strategii privind dezvoltarea sistemului judiciar şi a sistemului penitenciar (MJ), resursele umane şi integritatea în sistemul judiciar (CSM), strategii naţionale anticorupţie (MJ). A fost, de asemenea, lansat şi aproape integral realizat un program de înnoire legislativă fără precedent în România de la introducerea codurilor napoleoniene în secolul XIX, program de modernizare care a cuprins, cum spuneam, patru Coduri fundamentale şi legile adiacente de implementare, legi privind sistemul disciplinar în magistratură şi altele.

Aceste progrese au fost posibile datorită a trei factori:

1) Eforturile şi pasiunea unor oameni inimoşi care s-au dedicat reformei, indiferent de postura din care au facut-o: experţi independenţi, miniştri, angajaţi ai MJ, magistraţi membri sau nu ai CSM, reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului universitar, etc;
2) Cooperarea cu Comisia Europeană şi Statele Membre, organizaţiile non-guvernamentale din România şi din Europa;
3) Suportul şi sprijinul politic, care au avut în spate o voinţă politică de a face reformă.

Orice abordare a MCV în termenii suveranităţii exclusive, înţeleasă în maniera anilor 1980, în termenii „neamestecului în treburile interne”, reprezintă o abordare diplomatică desuetă în spaţiul european, ignorarea sau neînţelegerea situaţiei politice a României în cadrul UE, precum şi a bazei juridice europene a MCV.

Pe de altă parte, cred că, la rândul lor, partenerii europeni trebuie să accepte că nu dorim să mai vedem folosit MCV ca un instrument utilizat politic în alte dosare europene, cum ar fi Schengen sau fondurile structurale. În perioada mandatului de ministru al Justiţiei am fost sprijinit politic de toţi premierii cu care am lucrat şi mi-a fost respectată echidistanţa politică, bazată pe neafiliere partinică. În special în
perioada 2009 – 2012 reformele au fost accelerate şi dezvoltate şi cred că nimeni de bună credinţă nu poate contesta acest lucru, pentru că este un adevăr probat de evoluţii instituţionale. După cum nu cred că este drept să se desconsidere aceste eforturi şi progrese, invocîndu-se
tocmai rezultatele obţinute. În alte cuvinte, nu poţi ignora progresele în reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei, invocând corupţia scoasă la iveală tocmai datorită acestor politici de reformă şi anticorupţie.

Reforma Justiţiei în România va continua dacă va exista o voinţă politică reală la nivelul coaliţiei de guvernare şi al Guvernului, pentru a implementa măsurile tehnice pregătite de guvernele anterioare şi dacă va exista o relativă independenţă politică şi operaţională de decizie, pe care Ministerul Justiţiei să şi-o asume sub aspectul implementării obiectivelor MCV. MCV va putea fi deplin implementat şi în final ridicat în măsura în care această voinţă politică de reformă, demonstrată în utimii ani, va continua. Între timp, aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, cred că la nivel european avem nevoie de un MCV „light” pentru toate Statele Membre, dincolo de pachetul anticorupţie lansat de Comisia
Europeană. Cred că este în egală măsură corect ca şi România, şi Grecia şi Portugalia, şi celelalte State Membre UE să fie monitorizate în privinţa funcţionării şi eficienţei sistemelor judiciare. Astfel se poate asigura aplicabilitatea deplină a principiul încrederii şi a recunoaşterii reciproce în domeniul dreptului penal, prevăzut de Programul Stockholm pentru un spaţiu de securitate, libertate şi justiţie în Europa.

2. Ce trebuie făcut tehnic pentru continuarea reformelor?

De la începutul anului 2012 până la momentul predării mandatului pe data de 7 mai, au fost realizate următoarele progrese în cadrul MCV şi în general pentru continuitatea reformelor:
1) Adoptarea Legii de punere în aplicare a Codului de procedură civilă; formal, aceasta a fost votată de Plenul Camerei la câteva zile după predarea mandatului, dar votul fusese amânat de două săptămâni, raportul Comisiei Juridice în cadrul căreia a fost susţinut proiectul fiind pozitiv;
2) Proiectul Legii de punere în aplicare a Codului penal a fost susţinut şi se află în stadiu final al adoptării în Parlament, la Comisia Juridică a Camerei decizionale, Camera Deputaţilor;
3) Proiectul Legii de punere în aplicare a Codului de procedură penală este în faza finală a procedurii de avizare;
4) Pentru celelalte trei legi suport în materie penală (două privind pedepsele privative, respectiv neprivative de libertate şi una privind sistemul de probaţiune), a fost finalizată procedura de avizare a proiectelor;
5) Am lansat, împreună cu Banca Mondială, proiectul privind Evaluarea Independentă a sistemului judiciar;
6) Am finalizat planul de implementare a Codurilor;
7) Am înfiinţat, prin Hotărâre de Guvern, un grup de lucru la nivel de ministru cu scopul asigurării finanţării necesare implementării Codurilor;
8) Am iniţiat demersurile formale pentru aprobarea finanţării necesare pentru aplicarea Codurilor [Memorandum către Ministerul Finanţelor Publice (MFP) pentru finanţarea tuturor posturilor vacante nefinanţate din schemele de personal ale instanţelor judecătoreşti (aproximativ 709 posturi, din care 233 posturi de judecător), şi am formulat şi transmis scrisori de informare către Guvern şi MFP pentru ca suplimentarea schemelor de personal ale instanţelor în anii 2012-2015 cu 1803 posturi să fie deja luată în calcul la elaborarea bugetului pe anul 2013];
9) A fost adoptat proiectul de lege privind personalul auxiliar; rămân valabile precizările de la pct.1 supra;
10) A fost aprobată şi publicată în Monitorul Oficial Legea privind confiscarea extinsă;
11) A fost aprobată şi publicată în Monitorul Oficial Legea privind valorificarea bunurilor sechestrate provenite din infracţiuni;
12) A fost suplimentat bugetul ÎCCJ cu sumele necesare pentru finanţarea expertizelor dispuse de ÎCCJ în procesele penale;
13) A fost finalizată şi aprobată, de către Guvern, Strategia Naţională Anticorupţie împreună cu Planul de acţiune aferent;
14) CSM a continuat măsurile de pregătire a aplicării noilor reguli privind răspunderea disciplinară şi a implementării Codului de procedură civilă;
15) Ministerul Public şi-a continuat consolidarea bilanţului pozitiv al numărului de condamnări, raportate la numărul de inculpări;
16) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a continuat măsurile de îmbunătăţire a managementului activităţii din perspectiva rolului său de instanţă supremă şi a obiectivelor MCV.

Ce trebuie făcut în perioada imediat următoare pentru continuarea reformelor:
1) Principalul proiect este punerea în aplicare a Codului de procedură civilă; în acest scop, Guvernul nu trebuie decât să adopte Memorandumul redactat deja de MJ şi înaintat către MFP pentru finanţarea, la rectificarea bugetară, a posturilor vacante, măsură convenită în timpul mandatului încheiat în luna mai, atât cu ministrul Finanţelor, cât şi cu Premierul României în exerciţiu la acea dată, care îşi asumaseră decizia şi se angajaseră să o implementeze, atât faţă de Ministerul Justiţiei, cât şi faţă de Comisia Europeană, cu ocazia întâlnirii dintre Preşedintele Comisiei Europene şi Premierul României şi în cadrul întâlnirilor de la Bucureşti cu ocazia vizitei Secretarului General al Comisiei Europene; la rândul său, CSM şi instanţele trebuie să lanseze procedurile de recrutare a personalului necesar;
2) Continuarea măsurilor pentru unificarea jurisprudenţei;
3) Continuarea procesului de transparenţă în Justiţie, prin publicarea jurisprudenţei pe internet; din păcate, aici CSM a făcut un pas înapoi privind ghidul recent adoptat care vizează accesul presei la jurisprudenţă;
4) Implementarea proiectului de Evaluare Independentă a sistemului judiciar;

5) Conservarea stabilităţii legislative şi instituţionale privind combaterea corupţiei;
6) Implementarea noii Strategii Naţionale Anticorupţie.

3. Concluzii
Reforma sistemului judiciar a fost iniţiată încă din anii 1990, dar a căpătat un caracter structurat şi coerent după intrarea României în UE, prin MCV. Componenta anticorupţie s-a dezvoltat după anii 2004 – 2006 şi s-a transformat într-o constantă a politicilor publice în Justiţie. De reforma Justiţiei, implementarea Codurilor şi combaterea corupţiei depinde nu numai modernizarea sistemului judiciar, ci a întregii societăţi româneşti. De funcţionarea Justiţiei va depinde, pe termen mediu şi lung, consolidarea democraţiei de tip occidental în România. Reformele intră acum într-o etapă în care este necesar sprijinul financiar direct al Guvernului pentru acoperirea locurilor vacante şi extinderea schemelor de personal conform studiilor de impact privind aplicarea noilor coduri fundamentale. CSM are sarcina de a consolida Inspecţia Judiciară şi politica de resurse umane, iar preşedinţii de curţi de apel disciplina profesională şi unificarea jurisprudenţei.
În general, obiectivele şi măsurile de reformă au fost elaborate şi sunt în plină desfăşurare, ele trebuie doar continuate şi sprijinite financiar.
MCV ar trebui ridicat odată cu îndeplinirea deplină a obiectivelor sale pe baza voinţei politice de a continua reformele. În acelaşi timp, un MCV „light” ar trebui aplicat în toate Statele Membre ale Uniunii Europene. Aş dori, în încheiere, să mulţumesc organizatorilor pentru invitaţia de a susţine această expunere şi dumneavoastră pentru atenţie.”